Pe „să mori, să dormi” l-am văzut dintotdeauna ca pe un răspuns.
Creativitatea e în chin…gi (deşi unii o folosesc pe post de dop de apă). Ştiţi câte semnificaţii poate avea chinga? Oho!(un oho factorial) Păi, să vedem! Chingă mai e şi cătușă, cocoșlău, coțofană, găinar, martac, primblă, prinsoare, scleamă, limba-caprei, curmeziș, mijlocaș, pod, război ş.a.m.d.
Ei, iată, că ar cam fi nevoie de o cască rodeo, cap artistic, fiindcă te poţi lovi de însemnătatea cuvântului. Eu le-aş interzice câtorva cuvântul, fiindcă a fi creativ nu înseamnă să pupi. Acolo serveşte numai instinctul primar şi schimbul de salivă. Plus rujul, în mai multe nuanţe. Şi locul călduţ, fireşte. Dacă ai cârmă, ai direcţie! Dacă n-ai, efect de bumerang. Coarda de salvare nu-ţi foloseşte la nimic.
-Fii creativ!
-Îhî! De care să fie? De tobă(de carte) sau de verde(de Paris)? Mai bine de treflă! Mai bine tiflă?
Creativitatea e precum o bicicletă de închiriat. Habar n-ai cine şi-a mai aşezat gândul pe şa. Şaua de final de poveste. Aud că bicicleta viitorului îşi va modifica şaua în funcţie de teren.”Când urcă, şaua se mişcă sus şi în spate, creând o poziţie mai bună, astfel că biciclistul(creativul, adică) este în echilibru”, zic producătorii. Trai, neneacă!
Bineînţeles că o bicicletă remarcabilă are nevoie de suporţi.
– Suporţi?
– Suport! Suport orice fel de comparaţie.
Suportul e pentru transport. Şi pentru cei rezistenţi la gradul(rece) de comparaţie. Doar pentru ce-s team-building-urile, la o adică?
Creativitatea asta (sau alta?) e o tură cu caiacul pe râu sau lac. N-ai nevoie decât de veste. Şi padele, şi butoaie impermeabile, şi instructaj, şi însoţitori/ ghizi. Plus răcoritoare şi gustări.
Ca să fii creativ e musai să ai totuşi şi remorca potrivită. E ca şi cum ai avea o rulotă utilată cu de toate, dar deschisă. Recomand cutiile de transport animale. Sunt sigure şi nu-ţi scapă niciun animăluţ rătăcit şi speriat de drum. Traseul nu e tocmai lin.
Mie una, îmi plac competiţiile sportive. Nu neapărat să particip. Să mă uit! Uit tot felul de lucruri… Să mă uit pe mine e cel mai uşor. De când mă ştiu simt asta. Mi-a şi ieşit de vreo câteva ori. Depinde de evenimente şi… ture. Oricum ar fi, ai nevoie de ceasuri multe de antrenament. O adevărată inginerie creativă, ar spune unii. Ai nevoie de simţ artistic şi capacităţi serioase de fabricare.
Spre exemplificare, uite o temă: mâine ninge! Păi, nimic mai simplu… Şi dacă e soare, tot la fel, şi dacă plouă… Mâine e soare, mâine plouă! Aşa…şi? Păi, nu cumva te-ai îndepărtat de subiect? Te-ai! Cerinţa-i una, dar înţelesurile-s întotdeauna mai multe. Mai bine plouă. Eu mă fac că plouă mereu. Până când mă fac că e soare. Şi-apoi ninge…iarăşi.
-Ai schiuri? Ai suporţi? (iarăşi suporţi, dar e o repetiţie benefică). Alunecare uşoară atunci! Uite nişte lanţuri, sunt ideale pentru albul pufos. Sunt simple şi robuste. Plasă de lanţ cu zale fine, reversibilă. Montaj? Din poziţie staţionară.
Creativitatea ţine, mai ales, de ochelari. Căutări în ape marine ori în avalanşe…Nu în sudoare, sudoarea e a muncitorilor de rând. Creativii adevăraţi nu asudă!
Pentru siguranţă şi confort, ai nevoie de staţii.
– Coborâţi aici?
– Nu, nu! La prima! Aşa îmi place mie să mă amân. În fapt, nu cobor deloc!
Amânările sunt un fel de antene. Unele nu se îndoaie deloc. De ale mele mă îndoiesc! Câteodată-mi zic că-s fluture, când de fapt nu-s! Aripi am, dar asta pentru că urăsc târâturile. De orice fel! Deşi târâtul e toată treaba în ziua de azi. Îţi conferă vizibilitate. Atunci ce-oi fi? În orice caz, o zburătoare. Când zbori, mai cad şi pene. Ei, şi ce? Le aduni în genţi potrivite. Le şi numerotezi, pentru posteritate: pana 1, pana 2… Rămâi în pană? Nimic mai simplu! N-ai nevoie decât de un redresor de baterie! Alimentare! Ăsta e cuvântul…Pe urmă vine, firesc, păstrarea alimentelor.
Dacă-ţi plouă(fie şi numai în gură) ai nevoie de niscaiva impermeabile. Siguranţa cheilor e foarte importantă. De-aici şi interpretările…Hai, că nu-i greu! Sunt câteva chestii esenţiale.
A fi creativ nu înseamnă să schimbi lumea. Viitorul începe azi, vorba serialului. Oricum ar fi, trezirea nu vine odată cu dimineaţa asta. Nici cu următoarea. Câteodată nu vine deloc. În aşteptare, iei loc la masa lor. Aşa-ţi vin şi ideile, de fapt. Când te amesteci printre ei. Le iei pulsul şi-apoi îl aşterni pe hârtie. Devii un fel de action camera. Un excursionist activ. Ei te fac să fii real!
Apropo de action ăsta, eu folosesc google chrome şi i-am adăugat ca extensie, traducerile. Nu pentru că n-aş înţelege, dar mă distrează traducerile. Mai ales cele din română în română. Spre exemplu, în dreapta, sus, pe wordpress, scrie acum sub setări:
-Înainte de te-a lovit, publică! Vă rugăm să actualizaţi conexiunea dvs…(îmi place dialogul, recunosc!)
E greu cu conexiunile, deşi pui la îndemână vestele de salvare, padelele şi pagăile. Să tot vâsleşti! Iar dacă-ţi place înotul, hehe…te-arunci. Mie îmi plac apele tulburi şi dopurile de urechi. Nu mai zic de clipsul de nas…e fantastic!
Să fii creativ nu e greu! Un baton energizant, pac, o idee… Ţine de zvâc!
Dacă aerul e condiţionat…mmm, aici e altă mâncare. Tot cu solzi! Recomand tratament superficial, nu se merită! Oasele sunt mici şi te poţi îneca.
-Hai, gata! Atât despre surf! Mai rămân câteva netratate, dar nu vreau să exagerez. Contează oprirea! Ca şi pornirea, de altfel! Mă înec la mal. Aşa sunt sigură că voi supravieţui.
Mâine are un nu ştiu ce care uite, prinde contur!
Oricum, mult zgomot pentru nimic (mi-am zis că mai bine zic eu asta, decât alţii)! Nimicul de la care se porneşte…orice! Chiar şi o altă călătorie în Regatul ăsta alb, de hârtie.
1. Acesta e un advertorial pentru BlogalInitiative(intraţi pe link, totuşi, o să înţelegeţi tot!) Creativitate! Susţin campania PROCREATIVITATE!(nu că n-o făceam până acum, dar cu lirica…mai greu. O susţin până în pânzele(internetului) albe. Tu? Ştim ce e acela buzz marketing? Dacă nu ştiu alţii, hai să-i învăţăm! Un os de ros(t) are toată lumea!
2. Foto credit: Erika Kuhn.
3. Textul de mai sus poate fi preluat de toată lumea. Mi-am dat a(h)cordul. 🙂
4. Nu mă retrag din BI numai şi numai fiindcă mi-am propus să cresc rândurile, creativilor!(atenţie la virgulă!)
Alma Nahe(r) 
habar nu aveam că obsesia mea muzicală merge mănuşă! 😆
🙂 O, eu am premoniţii, doar ştii!
ştiu. da’ ce nu ştii, tre să te învăţ: fii pisică! 😛
Da’ de Popeye ce zici? Poate că dacă mănânc spanac, cresc mare pisicăăăă! Nu?
nu. spanacu’ ăla e pentru desene animate. şi apoi tu nu trebuie să creşti mare.
Da, da…eu sunt Alice(hihi), vreau o prăjit…ură pentru micşorare. 😆
Stai să mai citesc o dată și poate iau exemplu de creativitate și pot să leg și eu două cuvinte. 🙂 Iar de n-o fi să fie așa, rămân la prima exclamație. Doamne ce-ți mai place să te joci și să potrivești cuvintele!
Îmi place mai mult dreptatea. Blatul e pentru cei cărora le place dulcele. Dulcele far niente, dar cu care se câştigă. Mi-am primit lectia, de vreo 6 ore încoace. Acum mi-am propus să (nu mă) predau şi eu. N-am nimic cu câştigătorii. N-au nicio vină, decât că s-au născut prieteni cu organizatorul. 🙂
Dreptatea umblă cu capul spart. Din păcate.
Un cap spart… se prinde! Mă tem însă că e vorba de mai mult de-atât.
Creativ… creativitate… Imi amintesc de zilele de demult, cand grupa mare unde invata baiatul meu era laudata pentru creativitate aproape zilnic… Decupau litere si imagini din revistele aduse de acasa si le lipeau pe coli albe, incercand sa creeze povesti.
Aşa începe…Pe urmă decupezi avioane. 🙂 Eu şi un coleg avem un program pe care am început să-l promovăm, „Grow-up” se numeşte. Mă nelinişteşte titlul în limba engleză? Un pic…Dar e limba circulaţiei, în orice sens, aşa că acest aspect e mai puţin important.
Acest program e pentru copii, părinţi, bunici, pe care ne-am propus să-i creştem întru creativitate. Să vedem ce iese, e un oraş mic, şi destul de închis deschiderilor spre actul artistic, literar ş.a.m.d. Cum o să facem asta? Prin teatru. Sub formă de terapie întru minte MOTOR de căutare, pe principiul Google. Glumesc! Voi povesti despre asta, văd că blogul meu, odată cu apariţia voastră în clubul Psi© a luat încă o cale în vedere mai pe înţelesul tuturor, mai pe larg…fiindca poezia ştie să comunice, dar o face în felul ei, sensibil, ori ironic, ori ermetic… Expunerea în proză e mai generoasă. Îmi place că ne-am întâlnit! Ce cărări are şi intrenetul ăsta…hehe…
Acesta e motivul pt care nu particip la concursuri. Nu as face decat sa ingros randurile fraierilor.
Acesta e motivul pentru care m-am decis să particip. Ca să putem să schimbăm ceva prin atitudine, nu prin cal mare. 🙂 Prin articolul ăsta, care pare publicitate negativă, de fapt, îi fac trafic indirect celui ce-a câştigat, fiindcă curiozitatea unui om nu are limită. 🙂
Eu sunt o fraieră pertinentă în ce zice, şi am şi haz. Poate că îi ajut să îşi optimizeze serviciile. Din bunătate, nu fiindcă îmi oferă ci(m)pru. 🙂
Sunt tare mâhnită, Alma!….De două ore citesc nu doar ce s-a întâmplat pe ici, pe dincolo, am citit toate comentariile voastre de pe BI, am citit varza aia de articol câștigător..varză am zis? pfff, rectific: spanacul ăla odios! O postare fără noimă, o înșiruire groaznică de cuvinte ce descriu o situație absolut neverosimilă, cu umor vădit forțat, cu personaje grosiere, fără sare și piper și care, într-adevăr, pusă acum la curent cu regulile impuse, nu le întrunește, nici pe departe.
Creativitatea? Alma, ceea ce faci pare o luptă cu morile de vânt, dar nu numai că înțeleg foarte bine mecanismul, te admir și te susțin! Dar știi prea bine…imaginația, creativitatea, jocul, nu sunt pentru oricine! În ele se sparg căpățâni, în mii de cioburi! Mura-n gură și copy/paste sunt chei de succes pentru mulți!
Poveștile de cartier, de „băieți gigel” (citez câștigătorul) cu berea-n plasă și femeia la 3 oale sunt povești ce suscită interesul muritorului de tip văzduh – adică cei ce umblă cu par(ul) avionu’ la fel de lejer cum umblă unii cu cioara vopsită (pe față, nu pe dos – vizibil cu ochiul liber din același (par)avion!)
„Păi, cum băi nene?”, „frățică” „uriașu’” și „scumpa” sunt pasagerii ideali ai unei campanii de (im)par avion care din cinci c(f)lick-c(f)lack-uri și-au văzut visul cu ochii și geanta-n cală! Așa să le rămână numele! 😛
PS- Și sper că au ăia pe avion o Cola Light și-un Pepsi rece că atât am înțeles din articolul câștigător, deși aveau berea pusă la rece de… „scumpica”:)
De reclama la alte 7 produse nici nu le-am mai zis. Îşi lua şi tableta, parcă…să le fie de cap!:)
Am pus #paravion înainte de lansarea acestui articol în lumea facebook. Informaţia circulă…dacă directorul de marketing, Remus VIşan e în contact cu ei permanent, se impune să fie primul care să-mi răspundă prompt problemelor ridicate.
Fiindcă m-am săturat de fraierii ăştia mici şi blogăraşi care le fac campanie pe nimic! Şi care îngroaşă rândurile pe acolo, doar ca să …
Eu am intrat cu un scop foarte bine determinat în acestă campanie! Excursia era un pretext. 😉 Se vede, de altfel, din comentariile conturate încă de dinainte de încheierea campaniei. Am fost extrem de transparentă.
Ştiam că va fi aşa, eu nu mint, cum zice chinezu’, eu pun probleme. Fiindcă nu ne ţin frâiele(nici frânele pe unii) să purtăm o discuţie civilizată despre ce şi câ~t ne interesează, nu prea pare constructiv ce am făcut eu acolo…şi totuşi…niciun like nu are articolul. Tăcerea lor, cea de acum, poate că spune mai multe. 😉 Nu te ambala, pui, noi două vom crea împreună, ca şi cu încă vreo câţiva de ne-am adunat în cuib, dar nu ca să bârfim, ci să clocim ouă. Nu ouăle lor clocite! 🙂
Bine ar fi să-și ia și tableta…cu laxative, că-mi părură cam constipați, bă-e-ții gigel! 🙂
Mie îmi pare tare rău, Alma..tu pui suflet în tot ce faci! Știu sau mai bine zis, intuiesc, (cunoscându-te mai mult intuitiv) care-ți sunt motivele care te-au determinat să participi la această campanie, și mai știu că, în ciuda gustului amar lăsat, vei continua să participi, în felul tău unic, pur alma-nahe-nesc, deschizând nu doar sensuri noi ci și alte perspective advertorialelor de gen.
Și n-am ce să fac..așa sunt eu, intrigată și indignată când miros nedreptatea, pupincurism-ul și nepotismele chinezești. Zic și eu, îmi vărs puțin năduful! 🙂 Dar ai dreptate, mai bine clocim (mai mult voi, cei ce aveți talentul acesta frumos de a vă juca împletind cuvintele în fel și chip – decât eu!) ouăle noastre fecunde de prea frumos și curat!
Dacă un singur om de-acolo a înţeles ce s-a întâmplat, e satisfăcător! Ştii cum e cu actoriţele(de noi)…jucăm şi cu un spectator în sală, si o facem cu credinţă. Spunea psi©a luni că ea nu crede-n minuni(uite cum sare rima!). Nici eu! Că e vorba de credinţă. Da!…Numai că în plus, eu adaug atât: că eu am credinţa că minunile se vor deschide întru relevare.
Şi pune mâna şi nu te mai alinta, şi scrie! Tu împleteşti alt model, i-adevărat, dar de aceea suntem mai mulţi, ca să fim diverşi…nu di(i) şi nici verşi! 😆
Urmează o poemă „varsă tot”….o să încerc să-i schimb sensul, că tare-mi mai place să nu fiu Dulcinee, ci ăla de era fascinat de mori.
eu sunt dona chiote! 😆
Atunci, dă-i bice murgului și diiiii! să verse tot, Donă Chiote ce-mi ești!:)))
…ca între noi, actorițele, aceeași credință o am și eu. minunile chiar se vor deschide întru relevare!
Am citit ieri „zanzania” iscata si chiar vroiam sa-ti spun ca e super tare raspunsul referitor la creativitate. Ma bucur sincer ca il vad intr-un articol accesibil tuturor. Ca DA ne cam lipseste creativitate. INCA.
EU nu mă retrag! Vreau să-mi bat capul. Şi dacă oameni ca tine, vor rămâne lângă mine, şi ştiu că mai sunt câţiva, vom schimba câte ceva pe-acolo, ştiu că nu e în zadar.Nu de dragul excursiei am făcut-o şi cei care mă cunosc deja, o ştiu. 🙂
Alma, imi pare foarte rau ca pui atat de mult suflet pentru un gainat verde, zau asa. Se fac lucrurile astea de cand lumea si atunci cand unul da „pe gratis” pentru ca scrisul si creativitatea nu vorbesc ele chiar cu fiecare, ca deh, toata lumea stie a scrie si orice poate face, nu?
Kadia mea dragă, m-am băgat fiindcă m-am săturat de poeziile mele până peste cap! Nu în sensul acela, fireşte, de a nu le mai scrie, ci fiindcă vreau scriindu-le, să fiu mai implicată în campaniile lor, care păcălesc, fiindcă sunt tot un colţişor de Românie, dar e un colţişor pe care-l pot sancţiona! Nu-i mai las să folosească cuvântul, jur, dacă e nevoie fac o peţiţie. 🙂
Şi nu numai pe ei! Sunt mulţi care îl folosesc doar ca să sclipească la ei în ogradă. Când colo, gainaţ verde, precum bine zici.
[…] încă un cuvânt lângă vânzări, un cuvânt drag mie, CREATIVITATE(o campanie am pornit aici). Vă invit să-i dăm şi puterea unei arme… Şi ştiu că şi multora dintre voi le e […]
[…] PS. Un al articol despre creativitate. […]
jocurille de cuvinte sunt savuros de creative 🙂
L-am scris cu draci! Participasem la o campanie a BI pentru o excursie în Cipru. Scrisesem vreo 3 articole eu și încă 3 partenerul meu, că era cerință să mai agați un fraier. Și a câștigat unul, care la ora închiderii urnelor nu era. Partener cu Spanac. Spanac prieten cu Chinezu. Ca să înțelegi…e un link spre întreaga discuție pe-acolo. Atunci a sărit toată lumea în sus, nu numai eu. Oi fi eu poetică, dar pot și de-astea. : ) Gata!
nu stiam povestea, dar acolo nu e prima data cand se-ntampla din astea… insa aici cauza nici nu mai conteaza din moment ce efectul este superb 🙂
Eh…câinii latră, caravana trece; Parc-așa! 🙂 Sponsorul n-a retras premiul, dar Chinezu’ a fost muștruluit. De-atunci n-am văzut Paravionu’ pe-acolo. Ca să îmi închidă gura, am câștigat următoarea campanie, blogări pt Brandul de țară. Ce-am câștigat? Nimic! 😆 I-am lăsat în pace, da’ de-atunci sunt ghimpe, cred, pentru mai mulți. Nu mă descărcam, dar mi-ai amintit tu mai devreme prin comentariul tău la ultimul meu text de istorie. Așa că…ai intuit bine,
:)))) probabil ca nu e ultima poveste de genul asta, dar rabdare si tutun ca neghina se alege singura (sau numai rabdare, dupa caz)
🙂 Nu i-am mai urmărit… Nu avea sens.
😦
[…] PS. Un al articol despre creativitate. […]