Erika Kuhn
Un scund și un înalt…
Pe un scaun potrivit, fără spătar, un om înalt. L-ar răsturna. Altul mai scund. Cel înalt îl privește ironic. Cel scund are o sfoară. O face lasou. Lansează și…ratează toate încercările. Cel înalt are o scară. I-o arată. Zâmbește ironic. Scundul încearcă să se cațere, dar tot dă rateuri. Înaltul ia scara. O așază astfel încât scara devine spătar scaunului. Cel înalt îl ia pe cel mic și-l așază pe ultima treaptă. Cel scund e acum mai înalt ca el. Cu un cap. Dar îi e frică de înălțime.
Un alb și un negru…
Un gras și un slab…
Un frumos și un urât…
Am căutat un pretext serios să nu mă înscriu la Superblog2014. Însă, găsindu-l, m-am hotărât să mă înscriu. 😉
Concluzie: Alma Nahe nu renunță, ci ornă(tort). Uraaaaaaa! 😉
(Atenție la căderea accentului!)
Alma Nahe(r) 