Într-o zi, omu’ s-a uitat în jos şi a început a da nume buruienilor, poamelor, copacilor, rădăcinilor etc. pe urmă le-a împărţit în comestibile&necomestibile, pe cele comestibile le-a gătit, pe celelalte le-a pus într-un ierbar. Pe urmă a descoperit carnea animalelor şi a împărţit şi aici pe căprării totul. Pe unele le-a făcut prietenul cel mai bun al omului (câinii), pe altele le-a lăsat să-l înrobească (pisicile). Totul până la gândaci…. hai, că ştiţi! Unii sunt comestibili, bla, bla, bla…. alţii mor intoxicaţi sau (de admirat) într-un insectar.
Apoi s-a uitat în sus, a descoperit insectele, le-au urmat, evident, păsările, pe unele le-a lăsat să zboare mai departe, pe altele le-a exploatat, dacă nu le-a vânat&mâncat. Sau a dat cu insecticid, după caz…
Când s-a plictisit, a vrut mai sus (că, mai jos era garantată vizita) şi, drept urmare, a mers în lună, şi-a lăsat pasu’ acolo drept mărturie şi-un steag şi nu prea a mai ajuns pe urmă, nu se ştie de ce. Bine, mai întâi a trimis un prieten al lui, o căţea. Mă gândesc că s-a gândit (!) că, dacă pe lună ar fi fost viaţă, căţeaua ar fi putut avea urmaşi lunatici cu un locuitor al ei şi, apoi, ajungând el acolo, şi-ar fi putut face prieteni rapid. Nu s-a întâmplat nimic memorabil de-atunci în sus, decât că s-a tot uitat la stele omu’ ista şi a început să dea nume formelor pe care le vedea de jos, în aşezare. Pe unele le-a numit stele fixe: Indianul, Iepurele, Ieslea, Îngerul şi Spada, Câinele, Femeia în lanţuri şi Femeia aşezată etc… De fapt, stelele fixe, nu sunt fixe! #casăştiţi
Apoi a descoperit că se poate plânge de neajunsuri:
Lent ziua o frâng
În braţe letale.
Memoria, memoria, memoria,
Ecou al dimineţii
următoare.
Dantelare urme de miere
La borcan, în propriul ceai.
Când, obosiţi, de pe drum,
Vorbele devin surghiun
Infuzie, infuzie, infuzie
La valize cântăm solouri
Ferecând nebuni.
Respiră adânc, inspiră curând
Plantează un câmp.
Respiră curând, inspiră adânc
Ascultă un gând.
Şi dacă acest început dus e iară,
Fă un truc, lumea să dispară
Derulăm, derulăm, rulăm
Transparenţi ne colorăm,
Desenăm.
Ne decolorăm…
Ierbare, insectare
Dansuri planetare
În sertare.
Setare în iertare,
Însetare,
în mişcare…
Perfectul nimb
Pe urmă a lălăit-o…
După care, omu’ nostru şi-a făcut blog, că a descoperit internetul şi puterea lui. Apoi a dat de SuperBlog şi de sponsorii lui (dă-i, Doamne, cât mai mulţi!) şi nu l-a mai părăsit până în zilele noastre.
Un deceniu de SB nu se măsoară în ani pământeni, ci în ani lumină&întuneric, lumină e atunci când punctajul e peste 95, întuneric e de la 94 încolo, înapoi, înspre 10. Aici, 10 nu e 10, e… nimic! Apoi, o întârziere de o secundă îţi fură 10 puncte din 100 posibile, 20 de puncte, dacă întârzii 24 de ore şi-o secundă, 30 de puncte, dacă întârzii 48 de ore şi-o secundă ş.a.m.d.
Punctajul mic ajută să vezi şi aşa numitele „stele verzi” de care se tot pomeneşte, aşa încât, dacă vrei să vezi stele verzi, înscrierea şi citirea regulamentului sunt obligatorii! Cu alte chestii importante te familiarizezi tu, dar mai important şi mai important e, că (reţine!) : SuperBlog nu-i niciodată ceea ce crezi tu că e! Ştiu bine, căci omu’ din poveste nu e altul decât eu, cea mai veche locuitoare (activă!) a lui, SB-ului! (Locul II de 2 ori, că eu nu vreau locul I, căci asta te exclude din Gaura Neagră Concursul SB.)
Dacă nu ai înţeles nimic (mi se întâmplă des să nu fiu înţeleasă), te poţi „antrena” citind secţiunea de întrebări&răspunsuri a SB.
Astfel, acestea fiind zise, Universul a rânduit una dintre cele mai faimoase opere ale sale: Almanahe (din nou, dar din vechi de fapt!) la SuperBlog 2018, Ediţia de Toamnă!
Că, în cea de primăvară am ocupat Locul 4, cel mai frustrant loc pe care-l poţi ocupa în ierarhia SB, când podiumul e numa’ pentru trei, nu mai zic. Numa’ zic!
Nu mai zic, de-adevăratelea acu, de câte ori am participat şi ce locuri am mai ocupat, că vă inhib!
La mulţi ani, SB! Eu o să te locuiesc şi tu o să mă locuieşti cam încă vreo 5 decenii, că după aia plec la ceruri, promit! De fapt, plec în jos, vizita garantată, adicătelea, de naştere, da’ dacă tot plec, nu mai contează direcţia.
Aşadar, #ediţieaniversară şi #sporlascris! Ne vedem în decembrie, la Gală, roiuri! De stele!
Gata, kaput Claudia(e)! Caput ALgol, Andromedae, Medusae (alte stele!)
Sponsori: AIA Proiect, Answear.ro, Christian Tour, Certificat-rapid.ro, Colop, Domaz, eHalate, Exact Travel Club, Exclusiv OEM, Expressoft Technology, Extreme Travel, Hurom Romania, InterComFilm, Royal Boutique Hotel, Sano Romania, Școala de Bani, Vacanțe Speciale, Vindem-Ieftin.ro.
Parteneri media: Catchy, Chic-Elite, Cinemap, Comunicatedepresa.ro, Connect, Creadiv, Fashion8, Mujer.ro, PRwave, toateBlogurile.ro, TVR2, Zelist Monitor, Zile și Nopți
Alma Nahe(r) 
Bag seama că perseverența te caracterizează. Și imaginația, dacă privesc atent textul tău, mai ales în prima sa parte. În parte și mai departe, dar acolo trebuia să porți realitatea „în față”, ca o povață.
Am să-ți urez să ai scrieri bune și cu succes în lume!
Să fie la mai mare!
Mulţumesc, Mugur! Mă ţin de concurs, că e cam singurul motiv care mai umple rândurile pe aici, că nu prea mai locuiesc decât pe feisbuc în cuvinte, că acolo se văd mai bine şi se duc spre lume.
Totul depinde din ce unghi privești sau vrei să fii privită. Eu sunt consecvent blogului, respectiv blogurilor. Cu FB am o relație strict pasageră, vizitele fiind de marți pe joi sau mai apoi. 😀
Eu sunt nevoită să fiu mai dependentă de feisbuc, prin prisma meseriei mele de artist al poporului, ăsta e unghiul, de fapt. 🙂
Eu mă refeream mai mult la prezența mea aleatorie pe FB, căci pe tine te înțeleg perfect pentru ce preferi o prezență permanentă acolo.
Imi place consecventa ta de a participa! Iti doresc muuulta inspiratie in tot ceea ce scrii sau realizezi!
Un octombrie minunat iti urez cu drag!
Mulţumesc, Suzana! E un concurs cu premii, deci, consecvenţa vine dintr-acolo, în primul rând. 😛
[…] pe Olimpia (Alma Nahe) în decursul ediției trecute, căci devenisem confidentul ei pentru orice articol, încântare […]
In fine, ajunsei si la PC. M-am gândit sa fiu scurta (în al meu articol), caci, ziceam eu, SB-ul nu mai are nevoie de prezentare. Sa-i propunem Claudiei sa acorde si ea puncte pentru articolul de înscriere. Ai fi pornit, deja, cu mare avantaj! Bafta, Oli!
Stai că „recuperez” la prima probă,.. 😆 Baftă nouă, Danielă!
Ptiu drace ,da Tu esti inradacinata cu trup si suflet nu doar crangi uscate de mar paduret (eu ,adicatalea, ca n-as cugeta sa …stii tu…)
Ce sa -ti zic ?!? Na, belea.
Crezi ca premiul ala ar fi meritat ?! Hmm.
Tu esti CEL mai important personaj, premiaza-te cum stii tu mai bine…asa, pe sufletul tau,sa moara de ciuda maalllaauua .
Xox.j.
Ps, ma duc sa sap pe fb -poate dau de tine ,sa ne dam acolo cu capu’de pareti pana oi vedea stele verzi or cai…;)
xoxo