alma nahe

Ci ornă

In Superblog2014 on Octombrie 1, 2014 at 1:25 PM
image

Erika Kuhn

Un scund și un înalt…

Pe un scaun potrivit, fără spătar, un om înalt. L-ar răsturna. Altul mai scund. Cel înalt îl privește ironic. Cel scund are o sfoară. O face lasou. Lansează și…ratează toate încercările. Cel înalt are o scară. I-o arată. Zâmbește ironic. Scundul încearcă să se cațere, dar tot dă rateuri. Înaltul ia scara. O așază astfel încât scara devine spătar scaunului. Cel înalt îl ia pe cel mic și-l așază pe ultima treaptă. Cel scund e acum mai înalt ca el. Cu un cap. Dar îi e frică de înălțime.

Un alb și un negru…

Un gras și un slab…

Un frumos și un urât…

Am căutat un pretext serios să nu mă înscriu la Superblog2014. Însă, găsindu-l, m-am hotărât să mă înscriu. 😉
Concluzie: Alma Nahe nu renunță, ci ornă(tort). Uraaaaaaa! 😉
(Atenție la căderea accentului!)

 

 

Anunțuri
  1. În ciornă dai răspuns la tort să se orneze singurel, căci omu-nalt nu e de el, iară cel mic nu are-un ort!

    În Superblog dacă te-nscrii, în frunte trebuie să fii, iar dacă-n ciorne ai să scrii, vei fi întâia dintre vii!

    Accentului nu i-am găsit căderea, nici să îl pun cum se cuvine, de-aceea vin smerit la tine să mă înveți care-i este menirea.

    • Asta cu căderea accentului era doar o chestiune de timp. De conjugare, mai exact. 🙂 Poate ar fi trebuit să precizez că am participat și-n 2012, și-n 2013, că de aceea am și zis ” nu renunță”. S-ar fi înțeles mai bine. Da’ uite că am făcut-o acum, în comentariu. Noroc cu tine, jucăuș cu rime! 🙂

      • În proză stearpă scriu mereu, chiar de mă uit pe blogul tău în care vers mereu găsesc și mă răsfăț cu el în mers. În Superblog, cinstit să spun, știam c-ai fost, omule bun! Iar eu acuma îți uram să fii în primul ram! Să fii tu întâia floare ce va străluci în soare, prima ce-și va arăta frumusețea sa! 🙂

  2. Și bine ai făcut! Că prin impulsuri și provocări se poate vedea ce-ți poate da inspirația! Îți doresc un loc fruntaș! 🙂

  3. Eu sunt făcut dintr-un aluat
    Ce nu prea creste prin concursuri
    Și supăr netu-n lung și-n lat
    Nici nu îmi place să iau cursuri
    De cum se vând niște produse
    Vă dau exemplu cum văd eu
    Reclama la sirop de tuse
    Peste ținut, un teleleu
    Se plimbă cu un avion
    Împrăștie un praf ciudat
    Sparge flacon după flacon
    Iar praful de l-ai inhalat
    Te-ai și ales cu-n guturai
    E fabricat și antidotul
    E-mprăștiat deja pe plai
    În farmacii se află totul
    Mai trebuie un Superblog
    Să te indemne să pui botu'(l)
    Să cumperi salvatorul drog
    De ce să îmi forțez eu muza
    Pentru un pumnișor de bani
    Mai bine să îmi crape buza
    Decât s-ajut niște golani
    Nici când eram copil la mama
    Nu ajutam pe un geamgiu
    Ce mă plătea să sparg de-a valma
    Geamuri la oameni și să fiu
    După aceea băiat bun
    Și să le dau la toți adresa
    Geamgiului, să tragă tun
    Acuma asta face presa?

    • Cred că se înțelege ce vreau să spun, chiar dacă am inhalat pe la versul 21, un „?”

      • A fost odată pe pământ
        O regulă capitalistă
        Industria lua avânt
        Și lumea nu era prea tristă
        Iar regula ce ne spunea.
        Că dacă piața o cerea
        Atunci produsul apărea
        Și piața o satisfăcea
        Acum e altfel, o fi bine?
        Să fac produsul înainte
        Și-apoi să te forțez pe tine
        Să fii o piață fără minte?

  4. Bine ai revenit, alma nahe! Ne bucuram sa te avem din nou alaturi, ne-ai lipsit 🙂
    Multumim pentru textele pline de miez si iti dorim succes!

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: