Cum să construieşti în armonie cu tine

Creatorul a avut atât patima cât şi răbdarea de a construi o lume simplă, cândva, demult. Mi-l şi imaginez cum s-a mutat EL, zglobiu, în ciuda venerabilei vârstei, de pe un norişor pe altul, ca și cum s-ar fi mutat de la bloc la casă, gândind-o şi zâmbindu-şi satisfăcut în barbă după fiecare lucruşor bine gândit, bine făcut, bine zidit.

Dar na, în cazul Său e vorba şi de nişte condiţii speciale, nu? Când eşti VIP, ai grup dedicat, beneficiezi de produse premium, de răspuns rapid, de consultanţă profesionistă, status de livrare în timp real şi totul, dar absolut totul ţi se pune pe tavă dintr-un singur loc.

Lumea, aşa cum a fost creată – la a cine ştie câta mână, totuşi, că am citit undeva că lumea de acum e la a zecea versiune a sa -, a supravieţuit spiritual, în spiritul locurilor sale, în fel şi chip, în care omul să se regăsească şi să-L regăsească şi asemeni Lui, să-şi construiască, la rându-i, o lume mai mică, la fel, prin forţe proprii.

Dacă, pentru a avea o viziune completă, nu se ştie cum a reuşit Creatorul, omul are nevoie de o îndrumare cât de mică, iar pentru o îndrumare corectă, cerinţele-s şi ele cât de cât dumnezeieşti: contemplare, concentrare, intuiţie, judecată limpede şi studiu.

Dar să-l lăsăm pe Dumnezeu cu ale lui (sau alelui?) şi să ne pogorâm din ceruri uşor-uşor, pe acoperişul din ţiglă ceramică al noii mele case. Dacă aveţi rău de înălţime, puteţi coborî direct cu picioarele pe pământ, dar, na, pe riscul vostru, pentru că nu o să mai vedeţi de sus cele ce urmează, căci fiece clipă înaltă schimbă în aceeaşi măsură în care păstrează o vedere mai largă.

Vă păstram la înălțime, ca să vedeți din prima

în cazul în care v-ați pus în cap sau pe cap o mutare de la bloc la casă și nu știți de unde, dumnezeului, să începeți, în perfectă armonie, precum arhitectul suprem.

Păi, începeți de-aici: Vindem-Ieftin.ro, grup VIP. Desigur, după ce v-ați gândit cum vreți să arate casa, cât de încăpătoare să fie și ce materiale vă sunt trebuincioase.

Dacă abia acum ați început să visați la o mutare de la bloc la casă, cât timp vă faceți lista/schema/planul și îl pomeniți pe dumnezeu în funcție de nevoie, răbdare și tutun, eu voi profita de spațiul gol, ca să pomenesc despre noua facilitate a casei de comenzi, grupul dedicat VIP.

Ce oferă grupul V.I.P?

• Consultanță de specialitate prioritară cu privire la lista de materiale 
• Răspuns rapid adaptat nevoilor identificate
• Centralizarea informațiilor într-un singur loc
• Clientul economisește timp
• Condiții speciale cu privire la pachetul de produse și livrare
• Status Livrare în timp real 

Ați terminat de scris lista? Atunci, spor la cumpărat! Procesul de achiziție tocmai ce a fost scurtat, fiindcă cumpăraţi (online) direct de la producător.

---

Dacă eu m-aş muta mâine de la bloc la casă, totul ar începe aşa:

—Alo, Casa de comenzi Vindem-Ieftin.ro?…

Eu sunt un haiku. La exterior! În interior, mă străbat multe alte forme de poezie. În ce mă privește, nu caut neapărat pământul. Îmi doresc o casă artistică, eu însămi fiind un artist. Artiștii sunt egocentrici, dar, dacă aș fi nevoită să împart casa cu încă cineva, m-aș mulțumi cu un locșor al meu, pe care să-l numesc Atelier. Aș plămădi marionete, păpuși, aș recicla, aș picta, aș dansa, aș juca teatru…

Nu-mi plac casele mari, nu mi-ar plăcea să pierd un minut traversând un hol. Sunt zile când sunt foarte activă și aș putea traversa holul de o sută de ori. O sută de minute petrecute numai în hol, nu sună prea grozav. Nu-mi plac colțurile, nu-mi plac pereții. Îmi plac ferestrele mari, rotunde și nu-mi plac acoperișurile. Partea ciudată e că mă simt „acasă” în alte locuri, care nu corespund dependențelor mele. Dar cred că simt asta, fiindcă știu că plec într-un final, oricât aș sta.

Dacă trăiești într-o casă a prezentului, știi că la întoarcere te întâmpină mirosul ei specific. La care ai contribuit, alegând materialul care ai crezut că ți se potrivește sau atâta ai putut: chirpici, fân, lut, lemn, bambus, sticle de plastic… Mie îmi place cum miroase piatra. Când deschizi ușa viitoarei case, ți-ar plăcea să intri mai întâi, din holul ei, în ce dependință? Mie mi-ar plăcea o baie, foarte aproape de intrare, dar să fie invizibilă. Să știu numai eu că e acolo, să nu-i simt mirosul. Pentru mine, casa înseamnă mai întâi spirit și abia pe urmă corp. Dar, sunt de-acord că obiceiurile nu sunt un obstacol. Și corpul are nevoi!

Dormitorul ar trebui să fure câte ceva din profunzimea cerului. Somnul de zi, nu e la fel cu cel de noapte și-mi plac amândouă. Nu sunt o ființă diurnă, sunt preponderent nocturnă și, tocmai de aceea contează lumina. Fără pereți nu se poate, dar eu i-aș găuri pe ai mei și aș astupa găurile cu cioburi de sticlă colorată. Tavanul ar fi și el o fereastră. Ca și cum mi-ar arăta potențialul vieții mele netrăite încă.

Artiștii, în general, își fac din locuire un exil, sinonim sihăstriei.

Dacă aș personifica acum un zid, eu nu l-aș putea mai putea proiecta altfel decât fericit. Deși, istoria mă poate contrazice. Însă, un zid fericit e unul care e proiectat bine și echilibrează părțile componente cu simetria lui. Un zid fericit se recunoaște după cum se reazemă de fundație. Proiectarea înseamnă matematică, fizică, da, dar înseamnă, mai ales, participare. Un zid fericit nu separă, ci unește!

— Un vis bun are nevoie de un proiect bun și, dacă îți poate reduce cineva costurile şi timpul alocat alergăturilor după materiale, aceia suntem noi, Casa de Comenzi Vindem-Ieftin. Veţi primi suport dedicat pe toată durata procesului de ofertare, precum și condiții speciale de livrare!

Proiectul meu e acolo, în viitor și doar așteaptă să-i spun „Start” aici, în prezent.

---

Articol construit pentru proba nr. 4, SuperBlog 2020

Vânt dinspre răsărit

M-am oprit în dreptul unui automobil, ca să-mi îndrept pălăria. Parbrizul îmi reflecta bine toată fiinţa-mi, aşa încât am corectat, netezind uşor cu mâna poziţia gulerului redingotei, apoi am mutat umbrela încă închisă în mâna stângă, mi-am mai cercetat reflexia câteva clipe şi am pornit în drumul meu.

Nu ştiu dacă era cineva în maşină şi nici prin cap nu mi-a trecut că, poate avusesem spectatori, dar pe mine, în general, nu mă deranjează să am spectatori nicicând. Actriţă, deh…

Din depărtare, pentru oricine, păream o variantă ceva mai rotofeie şi roşcată a Mary Poppins în drum spre întâlnirea cu Omul-cu-Chibrituri. Care avea două meserii, vă mai amintiţi? Vindea chibrituri când ploua şi desena pe asfalt când era soare şi frumos afară.

Întâlnindu-se, intrau amândoi şi se plimbau în voie prin lumea din asfalt, imaginată de el. Vă mai amintiţi?

Întotdeauna, zilele cu o vreme uşor indecisă, nici însorită, nici înnorată mă trimit cu gândul la Mary. Uite că a început să picure din nou! Am deschis umbrela şi…

Mi se întâmplă, atunci când privesc lumea de la fereastra-mi, să devin plutitoare, în căutarea unor soluţii mai simple, visând cu ochii deschişi. Nu că fereastra mea ar fi una magică, cred că toate ferestrele ascund câte o magie pe la tocuri sau chiar într-unul dintre straturile de geam.

Proiecţia de mai devreme, în care mă transformasem în Mary Poppins nu e reală, tot fereastra mea se face vinovată. De fapt, vina nu e chiar a ei, mai exact, ci a gândurilor mele, care nu-mi dau pace, fiindcă mi-a trecut prin căp’şor că merit şi eu o căsuţă mică-mică, unde să evadez de-adevăratelea, să plantez flori, legume sau alte verdeţuri, nu numai prin proiecţii imaginare. Sigur că, în zilele noastre, dacă ai un balcon generos, poţi să încropeşti o mică plantaţie acolo. Câţi n-o fac?!

Proiecţia e încă în prospectare, n-am hotărât nimic concret, iar ce nu mă urneşte chiar imediat e alergătura de colo-colo. Că, dacă trebuie să alerg pentru materiale de construcţie în Focşani, nu mi-ar prisosi deloc să ştiu a zbura cu o umbrelă, ca să identific cele mai bune preţuri sau calitatea materialelor de care am nevoie. Chiar dacă oraşul e mic, drumurile înspre depozite nu se împuţinează!

Să găseşti materiale de construcţii ieftine, dar calitative, o fi „floare la ureche” (în acest caz, margaretă!) pentru unii, da’ eu cred că Dumnezeu a inventat bărbatul numai şi numai fiindcă poate pronunţa semeţ, îngâmfat, umflându-se în pene (cu vânt potrivit!) următoarele cuvinte: gresie, piatră decorativă, panou sandwich, pavaj, policarbonat țigla metalică, tencuială decorativă, pazie casă, ferestre de mansardă, șipcă metalică quartz, țeavă pătrată, țeava rectangulară, fier beton, lambriu lemn, stâlpi de gard etc.

Ca femeie, ai vrea să vezi în primul depozit cu materiale de construcţii în care ai pășit că scrie, încă de la intrare, vindem ieftin, mai ieftin decât la depozitu’ cutare sau invers, ca să ştii ce-ai de făcut. Cui foloseşte alergătura?!… Ei, cui?! Nu întrebam pe nimeni, că ştiu cui!

Unde-i Omul cu Chibrituri când ai nevoie de el?! El ar fi desenat căsuţa mea repede-repede (se ştie că e un desenator rapid!), apoi m-ar fi luat de mână şi am fi intrat în desen şi toate ar fi prins viaţă fără prea multe bătăi de cap, ca şi cum altcineva s-a ocupat de toate, ca să-ţi fie bine. Bineînţeles că locul lui e acolo, în poveste, dar toate poveştile se zămislesc din întâmplări reale.

Ce, credeţi că nu mi-am făcut o căsuţă-machetă fiindcă-mi place să meşteresc?

Toate materialele de „construcţie” au sosit repede fiindcă le-am „comandat” pe toate dintr-un singur loc: dulapul meu cu minunăţii. N-o mai am, i-a plăcut cuiva şi am vândut-o la un preţ foarte bun, dar cu mărimea asta a unei case mă descurc exemplar, ştiu ce materiale îmi trebuie, cât aracet înghite cartonul, în cât timp se usucă etc. Dacă ar fi atât de uşor şi cu construirea unei case în care vei locui…

Eu îmi doresc o căsuţă în Focşani (pe pământ!) nu fiindcă m-am săturat de cutia de chibrit în care stau de vreo 4 decenii, Altfel de ce aş fi început să renovez apartamentul meu, cu două camere, primăvara trecută? De fapt, încă nu am terminat, mai am de pus parchet, l-am luat deja, dar aştept să se elibereze meseriaşii de alte obligaţii. Şi, cum apar mereu altele şi altele…

Unele depozite au magazine de prezentare, aşa că, dacă vezi un model care-ţi place, trebuie să te duci să vezi dacă mai e pe stoc şi aici se întrerupe visarea. Fiindcă tu îţi imaginezi interiorul într-un fel şi, până te vezi cu toate materialele, la final, te vei deştepta într-un loc destul de diferit faţă de conceptul iniţial.

Iar dacă n-ai maşină, drumurile cu taxiul sunt foarte interesante…

M-aş bucura dacă m-ar întrerupe acum cineva din frământare, dar sunt doar eu, singură, în faţa unei ferestre, explorând variante şi posibilităţi.

– Vezi-ţi de treabă, fetiţo! Eu n-am timp pentru aşa fandoseli!

În afara faptului că, ce se aude pare a fi un zgomot de biscuite ronţăit, odaia-mi pare liniştită.

– De ce te osteneşti degeaba? Oricum nu-i nimeni să te vadă! Ştiu, nu-mi răspunde, oamenilor mari le place să exerseze îngrijorări. Nu-s caraghioşi? Eu, când spun că aş vrea să mănânc ceva, chiar aş mânca. Mai înainte am vrut să mănânc un biscuite, îl mănânc. Uite, acum mestec ultima îmbucătură!

Habar n-am cine vorbeşte, doar vântul suflă mai cu putere perdeaua decât acum un minut. Şi, parcă m-ar furnica un fel de râsete prin tot corpul. Dacă râsetele pot furnica… Da’ aşa mi-a venit să spun.

– Vrei să trag o fugă pe afară să-ţi spun ce se mai întâmplă?

Nu ştiu cine e vocea asta, care crede că e înăuntru, dar jur că sunt doar eu şi vântul în această cam… eră. Am zis „eu şi vântul?” Aşa am zis?! Păi, dacă eu sunt eu, atunci vocea e vântul?

– Dinspre Răsărit!

N-are cum! Vântul mănâncă biscuiţi?

– Mănâncă şi acoperişuri, mănâncă şi tencuială…. Habar n-ai!

Aşa da, ne apropiem de realitate! Şi, cu ce vânt pe aici? Vreau să-l întreb, dar…

– Vând ieftin!

Vânt ieftin a zis?!

– Vând! Cu „d”! Vând ieftin!

Asta e extraordinar. Cred că am aţipit în faţa ferestrei. Uneori, îmi place să moţăi în faţa ferestrei, în timp ce vântul…

 

Îmi trimite săgeţi!?…

– Suliţe, de obicei! Da’ am zis că merg câteva săgeţi în povestea asta. Ai auzit de „internet”? Intră pe site-ul vindem-ieftin.ro, deschide un document word, notează toate materialele de care ai tu nevoie, spre exemplu tencuială pentru casa din Focşani sau…

Vântul ăsta mă zăpăceşte! Păi, ce, eu sunt arhitect? Sau ştiu eu ce materiale îmi trebuie? Sau ce cantităţi?

– Dacă ştii unde trebuie să ajungi, e mai uşoară pornirea, iar apoi, după ce te-ai pornit, după ce ai trecut de birocraţie, găseşti toate materialele într-un singur loc, economisind! Ţine minte: Casa de Comenzi Vindem-Ieftin.ro!

Vântul s-a potolit şi a lăsat în urma-i firimituri de biscuite pe jos. Hmm… firimituri de biscuite, firimituri de informaţii. Cred că e timpul să mă trezesc şi să încep de undeva: materiale de construcţii online… Showroom Focşani?!…

„Orice vis se poate împlini, dacă ai oamenii potriviţi lângă tine!„

Şi un vânt prielnic, aş adăuga!

Proba nr.3. SpringSuperBlog 2020, sponsor:

Când ţi-s toate ţiglele pe casă

Te vindeai cerului, neştiind dacă ieftin sau prea scump, fără să ţii cont că există atâtea şi-atâtea variante  şi de aceea, iată că, într-o favorabilă zi a anului 2013 s-a inventat Divizia de acoperişuri, care a închis la un loc toţi producătorii de ţiglă şi, uite-aşa, de 5 ani e deschis mereu pentru tine şi economiseşti cam 1000 de lei/acoperiş.

De unde (te) ştiu?! Eu cunosc totul, de-a fir a păr, de-a firu-n păr, din fir până-n ață, mai pe faţă, mai pe furiş, căci la ce-s bune nişte recenzii video, dacă nu în a deveni un detectiv bun de acoperişuri trainice?!

De când aveai nevoie de un concept unic, care să te înveţe cum să alegi în afara meniului destinului? Ştii?! Poate că te complăceai în poveştile tale, numărând an de an şi hotărând aleatoriu pe care dintre trepte să le sari?

Optimismul meu e un bloc! De piatră! Din păcate, însă îţi scriu acum de sub taina unui păţit, ca şi tine, cu acoperişul ciobit – o afacere prosperă pentru unii, înşelăciune pentru mine – căci nenumărate sunt acoperişurile proaste de sub bolta cerului şi cărările-s şi ele multe-multe! Prin lumea lor, văzută de jos, găseşti multe mizerii. Verile-s sufocante, iernile-s găzduitoare de zăpezi grele, primăverile şi toamnele îţi umezesc pereţii şi simţi răcoarea până-n buricele degetelor

Ţi-ai dat seama? Eu sunt tu, al cine ştie câtelea păţit.

 *

– Uite-acolo! O vezi? Nu am cum să acopăr gaura, e prea mare! Nu se poate acoperi din interior, ar trebui să mă caţăr pe acoperiş şi, nu ştiu dacă ceva e putred sau nu, mai ales că e ţiglă clasică şi e grea şi ea, îmi zice taică-miu, care s-a urcat în podul blocului în care locuiesc.

Tata nu e greu, dar am înţeles de la el că ţigla metalică e mai uşoară, rezistă mai mult timp şi e de preferat, căci se şi montează uşor.

– Ceva e putred, clar! Să stăpânesc sănătoasă gaura, atunci, aşa-i?!

Nervii întinşi ca o praştie nu sunt stilul meu, dar nici nu pot să descriu ce-mi trecea prin minte la ora acestei conversaţii cu tata, decât poate că nu-mi erau toate ţiglele pe casă… expresia e românească şi situaţia tot aşa! Cu umor. Un scenariu din care cu greu ai cum să evadezi fără să ai toţi banii de acoperiş nou. Şi asta îţi mai micşorează predispoziţia spre autoironie.

Varianta mea cea mai optimistă conţinea, de fapt, o serie de alte varientuţe optimiste, în care, într-una dintre ele cumpăram doar câteva ţigle şi acopeream spărtura şi gata, numai că tata mi-a tăiat elanul, înainte să însăilez în minte o a doua varientuţă, ceva mai interesantă decât cea a cârpelii. 

Am hotărât să îngheţ totul în minte şi să mă ascund undeva, la soare, pe altă planetă sau, de ce nu, în lună. Pe care, apropo, o vedeam prin generoasa spărtură ca şi cum se hotărâse clar(de lună!) să-mi lumineze numai mie neajunsurile.

În timp ce eu am rămas cufundată în calcule incerte, măcinată de valoarea pierderii, în defavoarea câştigului meu lunar, căci trebuia dărâmat tot acoperişul vechi din cauza ţiglei de proastă calitate, taică-miu punea în saci de rafie zăpada din interior, singura soluţie salvatoare pe moment, ca să nu măresc petele enorme de pe tavan, pe care le-am transformat în nori de interior, design forţat.

Desigur, eu fiind artistă, varientuţa mea era să construiesc un om de zăpadă, acolo, pe loc, fiindcă oricum nu mă mai simţeam ca şi cum aveam un acoperiş deasupra capului şi-atunci de ce nu m-aş fi bucurat de iarnă ca şi cum aş fi trăit-o în direct, fără să mai ies din casă?!

– Au şi culori variate şi, cum ţie îţi plac culorile…

Nu, oamenii de zăpadă ai mansardelor nu se colorează decât dacă, în cădere, fulgii, aşa de firavi cum par ei, se amestecă cu vopseaua ţiglei, dar tatăl meu nu e poet, e meseriaş de ocazie şi, el se referea, de fapt, la ţigla metalică, care se găseşte în culori variate. Eu nu eram conectată pe direcţia corectă în acel moment, ci mă vedeam cărând în spinare scândurile putrede ale acoperişului.

Aşa-i că şi tu cunoşti un meseriaş de ocazie? Numai că al meu e tata şi, atunci când îl depăşeşte situaţia, când e vorba de odrasla lui, ia măsuri profesioniste.

– Vindem ieftin!

Vindem ieftim, în auzire, se insinua în mintea mea ca un posibil început de poem, în care păsările îşi făceau cuib în mansardă, libere şi bucurându-se de omul de zăpadă din mansardă, în timp ce tata, de fapt, îmi făcea cunoştinţă cu parazăpezile, cu garnitura de streaşină, garnitura de coamă, coturile, coamele profilate, pazia fronton ş.a..m.d şi îmi recomanda, dintre multitudinea de ţigle de firmă, ţigla metalică Bilka. Nu mi-a părut străină deloc, ba auzisem de-atâtea ori trecându-mi pe lângă urechi numele ei.

– Uite cum facem, scriem acum, pe Google, „Casa de Comenzi vindem-ieftin.ro, Divizia de acoperişuri”.

– … sursă de încredere a nevoii mele?

– Asta o să-mi spui tu, testând!

Aşa am ajuns eu propriul detectiv de acoperiş, fiindcă acest concept unic de a aduna toţi producătorii la un loc are avantaje pe care le intuieşti deja, dacă acoperişul minţii tale n-a cedat cumva. Totuşi, nu strică cu nimic dacă ţi le aşez sub lupă aici, ca să devii şi tu propriul detectiv de acoperişuri bune.

Cu Vindem-Ieftin:

1. Totul e livrat direct de la producător, fiind ambalat corespunzător. Marfa nu e stocată şi nici manipulată. Risc la achiziție= 0 (zero).

2. Cumperi dintr-un singur loc tot: câştigi timp= economiseşti bani!

3. Nu fugi tu după țiglă, accesorii și sistem pluvial prin depozite şi, mai ales după prețuri bune, ci compari stând comod, acasă, în fotoliul tău preferat, mai ales dacă eşti femeie.

4. Dacă nu ai un tată ca al meu, destul de orientat, beneficiezi de consiliere, gratuit.

5. Comisionul meseriașului – care recomandă depozitele, hypermaketurile sau anumite produse – dispare!

6. Cumperi exact ce dorești, nu primeşti o marfă mai slabă calitativ sau produse care sunt pe stoc și trebuie rulate.

Dacă ar fi ca într-o zi să-ţi fugă ţigla de pe casă, fiindcă aşa s-a pus la cale de sus, din măreţia cerului, care ţi-e limita dată de puterea unui făuritor de acoperişuri? Situaţiile neprevăzute te aşază într-o situaţie învăluită în mister? Greutatea acoperişului tău e numai pe umerii tăi!? Te înşeli!

Umerii tăi se pot elibera şi toate ţiglele îţi sunt pe casă repede şi ieftin cu Vindem-Ieftin.ro. Nu mizaţi pe destin şi pe meseriaşii de umplutură, căci e un pariu riscant! Casa de Comenzi are şi un proiect care adună cei mai buni montatori de învelitori din ţară sub acelaşi acoperiş.

Norii se duc odată cu vântul cunoscut al destinului sau prin whatsapp: 0784 433 846.

Acum, că ştii ce şi cum poţi să obţii un acoperiş trainic deasupra, adică când ţi-s toate ţiglele pe casă, nu uita să filmezi livrarea, recenzia video îţi păstrează încă 100 de lei în propriul portofel!

Eu, în plus, mi-am păstrat părerea despre tata… şi ăsta e un acoperiş, dar un pic mai special, mai sensibil şi mai delicat de povestit.

---

SuperBlog 2018, Proba nr. 22

Ochiul cere

 

Călin a filmat, Ana şi-a croit drum prin nămeţi, iar eu am lălăit „Ochiul cere lumină”, un cover, în joacă, după formaţia de rock alternativ Travka, în iarna grea a lui 2011. Un proiect în desfăşurare liberă (de contract!), căci nu ne presa vreo gaşcă de fani. Dacă credeam pe atunci că o să ne vindem scump când va fi gata?

Posibil să fi rânjit satisfăcută la trecerea prin gând. Bineînţeles că, rezultatul se vede: 99 vizualizări în 5 ani!

Adevărat, proiectul nu a continuat, dar nici nu au fost cereri ulterioare s-o facem până la capăt, dar, na, uite că a rămas această scurtă mărturie filmată că am intenţionat cândva să pornim o avalanşă muzicală.  Numai de noi ştiută! O mărturie importantă?!

Memoria e selectivă şi, mai ales reinterpretează ceea ce ochiul nu mai revede şi, în lipsa a ceea ce-am pierdut odată cu restul filmării, amintirile au cam dispărut sau, dacă sunt, zac pe unul dintre miliardele de rafturi prăfuite ale memoriei.

Azi, în 2018, „ochiul cere” mai mult, indiferent de domeniu, fie că e artistic sau ceva mai tehnic (vezi şi crezi, nu?), mărturii, care să rămână, servind altora sau care vestesc ceva important, fără de care n-ai mai putea trăi şi, care tocmai stă să înceapă.

Chiar şi subiectul acestui articol poate să însemne mai mult decât o informaţie!

Se ştie că, deşi sunt actriţă, profesez mai mult ca regizor. Aflaţi că, nicio premieră teatrală de-a mea nu se produce fără să arate, mai întâi, câteva dedesubturi de la repetiţii, cum, de altfel niciun proiect nou nu începe pur şi simplu, ci atrăgând „vizualizări” cu mult înainte de a se produce.

Sigur că exemplele sunt multe, unele le veţi descoperi singuri pe canalul meu de youtube, doar că eu mă voi opri, cu precădere, asupra unuia dintre ele:

o recenzie video 

în urma căreia oricine poate beneficia de o reducere de 100 lei la comanda pe Vindem–Ieftin, dacă filmează livrarea produselor și trimite mărturia.

Mie îmi plac înlesnirile la fel de mult pe cât îmi place şi cuvântul „avantaj”. Iar într-o bună zi, prin 2014, cinci oameni au dat fiinţă unui concept unic, înlesnitor şi avantajos: vindem ieftin.

Nu am început deloc întâmplător acest articol cu o filmare din arhiva personală, fiindcă, Ana, personajul principal, trece pe lângă Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă” din Focşani, locul unde îmi petrec o bună parte din viaţa mea şi o s-o mai fac până s-o dărâma. Ceva. Eu sau ea, hehe!

Deocamdată, ea stă mai prost la capitolul exterior şi nu i-ar strica, pe lângă alte reparaţii majore, de interior, câteva profiluri decorative. (De ce am impresia că încă vorbesc despre mine?!)

Las indicatorul ăsta aici, ca să marchez un moment important.

Renovarea Casei de Cultură, în caz că ar interesa pe cineva s-o facă şi pe viitor trainică e aproape imposibilă. Cel puţin în gândire, că în faptă trebuie să mai fie şi dorinţă şi, na, noi, oamenii, suntem atât de delăsători. Că înlesnirea există, se vede…

Ba, mai mult, în Focşani există un showroom vindem–ieftin.

Fie că e vorba de tencuiala decorativă Weber, tablă, ţevi metalice, rigips, pavaj (pavajul Casei de Cultură e praf!), bordură, piatră decorativă, vată bazaltică, faţadă, acoperişuri ş.a.m.d., datorită acestui concept unic de înlesnire, materialele de construcţie sunt ieftine, dar şi calitative.

De obicei, vezi şi NU ştii ce să crezi, până când nu pui simţul tactil sau ochiul la contribuţie şi vezi o mărturie că e adevărat.

După cum vedeţi, se explică de ce!

Reabilitarea Casei de Cultură ar trebuie să fie nu neapărat un plan al celor ce o deţin, nici a autorităţilor, că deh, nu e a lor, ci o răspundere a societăţii civile, care-ar putea pune presiune şi pe unii, şi pe ceilalţi, fiindcă împreună au cotribuit la deteriorarea ei.

Dacă Societatea asta, în care îmi duc traiul ar fi mai interesată de longevitatea unei clădiri emblemă şi de desfăşurarea în bune condiţii a actului artistic care se întâmplă acolo de zeci de ani… Dar e, oare?

Poate că ar fi, dacă ar şti că subiectul acestei postări e

Desigur, o societate, lucru dovedit, e mai interesată de natură decât de cultură.

Totuşi, dacă următorul meu proiect filmat ar fi nu numai despre actul meu artistic, ci despre condiţiile mai puţin propice creării lui?… Şi acelei filmări să-i urmeze alta… şi alta… cu săgeţile înspre VINDEM-IEFTIN.

Oamenii trebuie făcuţi atenţi în răgazul lor emoţional, căci cel instinctual e insensibil uneori şi, eu m-am convins deja că o filmare emoţionează, oricare ar fi ea. În sensul bun sau ăl rău, ai întotdeauna garantată o emoţie.

O filmare poate deveni un fel de pod între oameni indiferenţi şi, simplul fapt al construirii lui poate aduce o ameliorare esenţială pentru colectivitate.

O recenzie promovează, de fapt, nu o firmă, ci o nouă mentalitate!

(Va urma!)

---

SuperBlog 2018, proba nr. 4

 

Iubirea ţine până dai cu ea de zid

Care-s cele două cuvinte magice care fac ca oamenii să se învârtă într-un picior sau să ţopăie de fericire? Exact: vindem ieftin! Ce, te gândeai la altele? Fiindcă, dacă le vezi repede pe acestea, atunci, celelalte două la care te-ai gândit sunt floare la ureche!

Iubirea ţine până dai cu ea de zid! De zidul unei case! Fiindcă, nu-i aşa, ne-ar plăcea ca, zidul acela să nu ne fie subiect de conversaţie şi de ceartă în casă?! Care „casă” ?! Una ieftină! Altminteri şi iubirea te va costa! Scump!

Numai aparent nu au legătură una cu alta!

Ştiu, când te-ai îndrăgostit, păsărelele ciripeau, norii luau diferite chipuri, soarele strălucea intens, înlesnind sărutul vostru pătimaş, iar iernile erau numai şi numai un prilej ca să vă îmbrăţişaţi şi mai tare, ca să vă ţineţi de cald unul altuia sau treaba voastră pentru ce, oriunde aţi fi locuit, împreună ori separat.

Însă, după ce aţi hotărât că vă veţi aşeza la casa voastră, iubirea, cea care până acum conţinea numai litere, colecţionând amintiri, care de care mai romantice şi mai dulci, începe de-acum înainte să se aşeze şi-n cifre, usturător pentru buzunare, furtunos pentru toate celelalte! Acru, amar!

Timpul trece repede-repede, ninsorile şi ploile nu sunt deloc ingredient în iubire atunci când nu ai un acoperiş bun sub care să le povesteşti sau să… lasă, nu mai zic, ştiţi voi de ce-s aducătoare ploile care te ţin în casă când eşti îndrăgostit.

Dar, până la pat zid şi, mai ales dacă habar nu ai unde trebuie să cauţi, fiindcă fugi de meseriaşi atoateştiutori (nişte scumpi!) de pe vremea când erai holtei, trebuie să dai mai întâi de materiale pentru structură si fundaţie, acoperişuri, izolaţii, tâmplărie PVC, instalaţii electrice, instalaţii termice, instalaţii sanitare, termoizolaţii, tencuieli decorative. Pe urmă, ţine-te, amenajări exterioare, amenajări interioare şi, le vrei pe toate cât mai ieftine, dar şi calitative, ori, că nu le găseşti pe toate drumurile, ştii deja asta.

Dacă nu cunoşti acest domeniu, nu eşti informat, zidul se va ridica, dacă se va ridica, însă, costisitor, cu mult peste suma pe pe care ai strâns-o cu atâta greutate sau ai împrumutat-o, cu inima cât un purice, de la bancă şi, cu siguranţă că se vor sparge multe în el: o vază, un pahar, oale&ulcele ş.a.m.d. Din alte împrumuturi!

Poate e un scenariu prea aspru, dar, să fim serioşi, iubirea în 2018 e pragmatică, şi ca romantismul să nu moară, trebuie ajutat niţel, ca să apuci să te vaiţi de reumatism sau de dureri de şale, mai târziu, alături de consortul/consoarta ta.

Şi, cum iubirea e o experienţă unică pentru fiecare muritor, în parte, o păstrezi numai şi numai dacă îi oferi, pe lângă cele pe care le cunoşti deja (ingrediente unice ale iubirii, diferind de la un cuplu la altul) şi un concept unic de cheltuire a banilor.

Ca acesta!

Mie, întotdeauna mi-au plăcut desenele cu săgeţi, că-ţi arată, clară, direcţia, oricât ai fi de neştiutor şi, unde mai pui că, desenele de felul celui de mai sus, pot fi înţelese şi de proaspetele (sau mai vechile, după caz) neveste iubiri! De altfel, cine ţine şirul cheltuielilor, aşa, în general?… Vezi, că ştii, iubire?! Ţonţonel, pisi, iubi, cocoşel…

---

 

Acum, trage aer în piept şi citeşte, urmând săgeţile (recunosc, cam ascuţite!) mele, ca să dai de  casa de comenzi vindem-ieftin.ro!

Dacă te regăseşti în situaţia descrisă mai sus, eşti norocos că ai ajuns până aici, unde, da, de obicei găseai poeme şi alinare, atunci când dădeai de tare… dar care acum NU ţi-ar fi produs aceleaşi simţăminte, ba dimpotrivă!

După ce te-a cicălit nevasta o zi întreagă la cap, că eşti prea romantic, prea moale, că „de ce nu te-ai făcut constructor”, că „de ce nu ştii să dai cu bidineaua” sau să găseşti materiale de construcţii ieftine, dar calitative, zău că numai de ameţitoarele-mi gânduri nu aveai tu nevoie!

Aveai nevoie, FIX, de aceste informaţii!

Desigur că, ţi-a plăcut aici, în almanahe-ul meu şi când am dat din casă cu articolul „Când îţi cade tavanul” şi, îmi e clar că te-ai distrat citindu-l, dar, în realitate, renovarea bucătăriei, plus o bucăţică de hol, m-a costat 80 de milioane:

1. mână de lucru proastă (şi, asta s-a dovedit ulterior)
2. materiale scumpe şi slab calitative, luate de meseriaşi de la cel mai apropiat magazin, ca să nu cumva să obosească, cărându-le! (Să nu mai văd meseriaşi şi, mai ales să nu mai văd bonuri cu preţuri!)

Dacă vrei să ţii costurile sub control şi să ştii exact ce şi cât cumperi şi, la sfârşit, după ce scapi de şantierul din casă, să constaţi că multe dintre grijile care implicau construirea unei case s-au evaporat, atunci ştii ce ai de făcut, că eşti perspicace!

Pe mine m-a costat atât, fiindcă habar n-am avut de acest concept şi, oricum, femeile şi materialele de construcţii parcă nu prea au cum să facă „casă bună” împreună. Deşi, există excepţii, să ne înţelegem!

Stai, nu pleca încă! Ştiu că nu-ţi place să alergi, ca după prima ta iubire (iar, după caz, te-ai ales cu ultima, hehe), dar…

Cu vindem-ieftin.ro ai încheiat-o cu alergătura de la un depozit, la altul, ca să compari preţuri sau fiindcă nu sunt toate produsele pe care le cauţi în acelaşi loc. Cu specialiştii firmei, beneficiezi de consiliere gratuită tocmai fiindcă ai nevoie de informaţii despre produse, neavând preţurile afişate,  găseşti tot ceea ce ai nevoie în magazinul virtual şi, da, chiar dacă eşti persoană fizică şi nu o corporaţie sau o altă instituţie, poţi deveni client.

Dacă ţi-am fost de folos, filmează-te în timpul nebuniei, plin de praf de ciment, dar fericit, şi încarcă o recenzie video în care poţi să-ţi verşi mulţumirea!

Să vedem dacă ai înţeles: materialele le comanzi on line, consiliat din aproape în aproape, transportul materialelor e gratuit şi primeşti şi un bonus de 100 de lei, ca să-i iei ceva cicălitoarei, afurisitei, iubitei tale neveste, de ei!

Oricum ar fi, construcţia unei case dă multe bătăi de cap şi nu e niciodată uşor! Dar, dacă există o soluţie care-ţi mai lasă câte ceva prin portofel, atunci, parcă mai vii de-acasă.

Apropo de acasă, dacă eşti din Focşani, ca mine, sunt sigură că showroom-ul din oraş…

îţi va fi un ghid şi mai bun ca mine, fiindcă, oricât m-aş gândi la tine, cel care citeşti aici, mă gândesc, de fapt, la mine, căci, peste vreo 2 luni încep să renovez apartamentul tot (inclusiv bucătăria, şi, crede-mă, nu au trecut decât 2 ani şi deja sunt fisuri peste tot de la meseriaşa lucrare, mai ales în dreptul faianţei, de la greutate).

Abia acum îmi arde sufletul să scriu un poem şi, dacă ai răbdare, poate că o să-l găseşti în următoarea postare!

În încheiere, întoarce-te şi priveşte prima fotografie din articol. Pentru 5 oameni, totul a pornit de la o imagine şi un vis, în 2014… Astăzi firma e în creştere financiar vorbind, ceea ce înseamnă că românii văd oportunitatea, o simt, o presimt şi o încearcă!

Ceea ce îmi doresc şi mie, în iunie!

---

 

SpringSuperBlog 2018, Proba nr.5, sponsor: