alma nahe

Ne împrepeliţăm?

In springsuperblog2018 on aprilie 2, 2018 at 5:51 AM

– În materie de jocuri, nu există nicio regul…ă! Ăăă… Prepeliţa mi se pare animalul… pasărea cea mai nesinceră.
– Hehe! Eu pot să mint într-o conversaţie.
– Dar  de ce vorbim despre tine?! Ziceam că prepeliţele sunt…
– Delicioase?!
– Minţi! Ziceai că nu le mănânci.
– Ba tu!
– Eu nu mănânc prepeliţe…
– Nu mănânci, dar le-mpuşti!

Doi puşti. Stau pe o bancă cu telefonul mobil în mână, iar această conversaţie, una peste alta, e ceea ce căutam. Numai că nu ştiu încă!

Eu mă învârt în jurul acelorlaşi aceloraşi lucruri, lucrurile se învârt şi ele în jurul meu, n-am nevoie de prea mulţi oameni, da’ se tot îngrămădesc să-mi iasă-n cale. De parcă am o etichetă pe mine, pe care scrie, perpetuum: JOC MOBIL.  

– Moor! Huhn….*
– Moor… huhn…jagd…**

Puştii se joacă, „vânătoarea merge mai departe!”* Legăturile cele mai profunde între fiinţe se creează prin joc. Eu mă învârt, fiindcă nu ştiu încă să aştept o secundă.

– Aşteaptă o secundă!!!
– Aşteaptă tu!
– Ba, tu!
– Ba, să m-aştepte secunda pe mine!
– Eu mă înarmez cu răbdare.

Puştii nu au mai mult de 5 ani. Sau…un pic peste. Ce mişto e expresia „mă înarmez cu răbdare”! Copiii spun, fără griji, pe un ton jucăuşbucuros, glumeț original, nebunesc***, mai întotdeauna lucruri înţelepte.

Ce incredibilă fascinaţie exercită micuţii asupra mea! Mă simt solidară cu ei. Oare am ieşit vreodată din el? Sau el, din mine? Copilul din noi se uită… Se uită când nu ne mai împăunăm cu el.  Simt un fel de exaltare neîntreruptă.

L-aş lăsa să se manifeste, să se dezlănţuie şi eu să-l urmez, dar dacă…

-… n-am buletin, n-am identitate!
– Fără identitate nu poţi să iei puşca!

Puştii sunt maniaci ai Inteligenţei! Eu nu prea răscolesc ce nu mă interesează, dar astăzi mă eschivez de la masa de lucru, mă port ca un copil. În urmă cu câteva generaţii eram obligată să-l ascund. Consumul de joc, de joacă, nu e egalat la mine decât de consumul de cărţi. Şi de foi. Şi de pixuri. Şi de cuvinte…  Şi, orice copil îşi are minutul lui de glorie, chiar dacă e efemer.

Un minut şi treizeci de secunde!**** Pe locuri, fii gata…
– Staaart!

Puştii ascund mistere precum copacii din jurul lor. Copiii nemişcaţi ascund mistere. Azi, copiii au un minut şi jumătate de glorie. Vreau şi eu!

JOC PREPELIX PANO

E oficial, pot s-o fac! Pot!… Să nu mai fiu un vânat! Când sunt acasă, mă plictisesc, amorţesc. Dacă aş vrea să-mi calific situaţia sufletească, aş zice că sunt…

– Fermecat!
– La mine e ferecat!
– Ce?
– Obiectul… secret!
– Sunt mai multe! Şi-o armă secretă!
– De unde ştii?
– Mi-a zis tata.
– De unde ştie?
– I-a zis mama! Că ştie mai bine. Îl bătea.
– Joci teatru!

Nu, joc copii! Doi! Unul câştigă, unul tot pierde. Prepeliţele sunt antrenate să fie soldaţi. Ca-n trecut.

– Mama îl bate pe tata din 2000! Şi-l bate şi azi, în versiunea „mobil”.

prepelix_pano

– Norii sunt mâini sau picioare?
– La mine sunt oameni!

Înainte de ei, la mine erau numai nori. Aproape departe. Aproape-departe!

– Vezi floarea soarelui!
– Eu văd un măr!
– Ba e roşie maşina!
– Trage-n şosetă!…

Eu trag în melc. Ah… Eu sunt un melc. O prepeliţă se apără-n cratiţă. O alta-i pescar. Eu sunt pe 9! În al nouălea cer.

Eu îmi imaginez că vânez laude. Când nu apar, simt înţepături, apar albine. E un adevăr care prevede excepţii: să te-accepţi vânător atunci când nu eşti vânat. Mă agăţ de un zmeu, el pare solid. Iar muzica e tot ceea ce, dincolo de BOOM şi ÎNCARCĂ, sunt eu!

Lucrul cel mai greu pentru un adult e să intre în propriul său chef de joc. Eu acumulam înainte stupori, acum acumulez… prepeliţe. Şi le tot număr, chiar dacă ele sunt puncte! Cele câteva vizite îmi reîntorc substanţa. Ca o plimbare la ţară…alerg după prepeliţe, pe jos!

– Vreau la WC!
– Opreşte şi du-te!
– Nuuu… e-o prepeliţă ascunsă în el!

Nu mişti un deget? Ia puşca din Magazin Play, azi ne crazyfunîmprepeliţămoandroid!☆


*Moorhuhn 2 –varianta 2000, echipa Phenomedia România

**versiune a jocului, creată în 1998 pentru cunoscutul brand Johnny Walker sub numele de “Virtuelle Moorhuhnjagd”

*** caracteristicile jocului

**** durata unei sesiuni JOC PREPELIX PANO

☆în curând, disponibil şi-n Apple Store


Spring SuperBlog 2018, Proba nr.13, sponsor:Prepelix_patrat-1

  1. O prepeliţă se apără-n cratiţă? Nu și în cea de la mine, din fericire! Căci după câteva sesiuni de joc în care fiu-meu m-a umilit la scor, mi s-a făcut așa o poftă… 🙂

almanahiţi, vă rog!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.