Un drum, o alegere

Nu ştiam că încă un zâmbet se cufunda.

Mai întâi îi mâncam literele,

apoi mă umflam.

Fiecare literă cu aerele ei,

cu caracterul ei,

cu emisia ei perfectă,

şi aproape ca dragostea

pluteam dezumflându-mă ca la carte prin jungla simţurilor.

Care-o fi durata de viaţă a unui gând?

Dar a unui cuvânt?

Dar a unui zâmbet?

A unui sentiment?

Ce se întâmplă în lume? întrebam…

Ce se întâmplă în lume,

de toate gândurile mi-au devenit mărunte,

de toate faptele mi-au devenit mărunte?

Nu vezi că ţi-au intrat cuvintele la apă?

Nu vezi că le-nghiţi?

Nu vezi că te umfli?

Nu mai aplauda luminile strălucitoare de ieri,

nu te mai îmbăta, vărsă-ţi timpul la sticlă!

Iar îţi tai sufletul de pe listă?

Nu vezi semnele?

Am bătut drumul de două ori,

n-am nimerit prin faţă

şi-atunci am luat-o pe-o cărare mai veche,

simţeam foşnetul ierbii, neobosit,

pietrele îmi intrau în pantof, una câte una,

îmi amorţeau călcâiele,

dar vârfurile degetelor îşi cunoşteau drumul.

Din nou o să rupă ploaia frunzele,

îmi spuneau,

din nou o să culce firul ierbii!

Uite, aici era un şantier,

ştiu blocul ăsta de mic!

Ce mare-a crescut, nu l-am mai văzut demult!…

Şi iată-mă, încă rătăcind,

nu m-am întors încă înspre tine, dar

nu mă judeca prea aspru acum, fă-o mâine!

Mâine, când în sfârşit voi fi cu tine acolo,

inventariind pietre, mâini pline cu pământ ud şi sensuri.

Eu!

Eu şi palma mea caldă,

pe fruntea ta rece,

sub acoperişul acela menghină, definitiv şi-n comun…

şi-apoi la drum!

Eu, cu aceleaşi mâini cu care te-am scăldat…

Frică, nu te uita la ceas!

Nu te uita nici în mine!

Uită-te-ntr-o parte ,

şi ia-ţi haina de pe durerea mea!

Eu înving întotdeauna în somn!(28.06.2013)

Un drum, o alegere veţi găsi şi la: psi©, Scorpio, Vero, Dana Lalici, roxana, lili3d, Gară pentru doi, vavaly, Carmen Pricop, d’agatha.