Să învingă cel care caută primul

Să învingă cel care caută primul, mi-ai zis la plecare,

gândul era

dus-întors,

legături multiple.

Afişează zboruri, gândeam, şi-am închis ochii,

simulând nevoia de NOU.

Vă rugăm aşteptaţi, îmi zicea controlorul de trafic al gândurilor,

să vedem dacă-i timpul ca să zburaţi,

căutarea-i prin mii de zboruri,

unde vrei să te duci?

 

Vreau să călătoresc repede,

fără bagaje de gânduri uitate!

Vreau să călătoresc în(tru) siguranţă,

vreau să evit mulţimea,

vreau reacţie, imediat!

Şi atunci, eu ce să-mi fac,

măsuram cuvântul,

în 5 comenzi rapide,

nicio fundătură spre celelalte cuvinte

ascunse în umbra de dincolo de ceea ce este.

M-am aşezat mai uşoară,

sub un copac,

scriindu-ţi ceva uşor de atins,

uşor şi liniştit.

Nu vă deplasaţi înapoi, cuvintelor,

staţi măcar cât să vă fac o fotografie cu ochiul meu liber,

sufletul îşi face întotdeauna loc să zboare  peste orice câmp ie!

Sub un start uimitor,

până şi frunzele de pe trotuar,

alegeau o cale,

dincolo de peniţa bunului meu stil ou,

mie îmi venea să mut munţii din loc,

numai şi numai pentru oferta lor

infinit de uşoară.

Un zbor…

Între stânci şi adiere … le aleg pe amândouă!

Şi pe urmă? mă întrebai.

 

Şi pe urmă un fluture mi s-a aşezat

ca-n palmă.

1. Articolul participă la campania BlogalInitiative.

2. Par avion, gata de decolare(?), şi aici, şi acolo…

3. Fluturele…cu şa de poveste.