dacă m-ai cunoaşte vreodată,
fă să fie într-o zi de marţi_
atunci vine şi lăptăreasa_
nu-ţi spun ţie asta,
îmi spun mie,
ca să-mi aduc aminte.
3 ceasuri rele, ştiu,
da’ poate-or fi mai bune celelalte 21,
vino pe strada Eroilor,
vino pe jos, fără cal,
(în oraş deja miroase a balegă)
fără armură,
vino gol,
(ca să te recunosc, acoperă-te totuşi cu o frunză),
vino un pic nesigur,
ca un beţiv,
nu te-ntreba cum o să fie,
oraşul ne-ar ascunde sub un foişor de struguri
şi am inventa limba podobnică,
pe fiecare centimetru de piele câte-o boabă
de strugure.
nu, ideea nu e nouă,
poezia nu este un lucru uşor,
uşurinţa ne minte că da,
vine din iubire,
care e ca un praf de piper,
o strănuţi.
şi dacă nu vii, sănătate, pot spune altceva
pot spune cu zâmbetul pe buze,
el trăieşte, eu trăiesc,
două cântece egale,
şi dacă m-ai cunoaşte, ai şti!
… ştii ce?
mai bine fugi, fugi ca şi până acum,
fugi înainte şi aşteaptă-mă!
căci, dacă m-ai cunoaşte,
cin’ să-ţi mai scrie?
diapozitive în lu(mi)ni: psi©, floarea de loldilal, jora, dragoş, scorpio, carmen pricop, tineriu, dor, virusache, carmen, cammely.
[…] de loldilal, almanahe, dragoş, Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the first to like this. Posted in […]
[…] cu-ndrăzneală, premieră mondială, lucrare colegială – mare scofală! Se alăturară: almanahe Jora Vero Like this:LikeOne blogger likes this. Un comentariu by Drugwash on luni, 27 august […]
Legăna-m-aş legăna,
Hapciu, tra-la-la… 😀
beţivanule, am zis puţin, nu tralala! :))
Un cîntec mi-e mai egal ca altu’, aşa că ori tra, ori la-la… Na puţ că nu mai pot să ţin! 😆
Nu ţin, nu puţ! perfect egal, la-tra, la-tra, să-ţi fie limpede, că tulbure e… :))
Mi-e frunza balegă de la atîta miros de bleagă, pe ceasu’ rău al lăptăresei s-abate ora întîi. Amustit-au strugurii…?
ba, struNguri au lăptit,
ca sfârrrr…curi s-au pilit,
că lăptăreasa s-a pripit,
i-a dat în foc, sau a fumat,
că ora zerO îi purta noroc,
s-a descălţat,
şi-n loc să suie pă,
ca să strivească,
s-a muiat,
bleagă, ca o balegă.
„Înmuieţi-s strugurii?”,
întreba-o-aş pe lăptăreasă,
dacă nu s-ar fi descălţat,
balega de ea,
după ce-a fumat
ora zero.
Bleaga zăcea-n drum,
fără armura ceasului rău…
Întrebarea era una, aşa credeam aseară, dar am văzut pe urmă că sunt două, şi la „în muie ţi-s strugurii” răspund că nu în muie, ci-n ceafă, mi-s strugurii, semn din naştere.(iaca, că mai dau din casă)
a doua e asta, una contemplativă „(ah)dacă nu s-ar fi descălţat, balega de ea, după ce-a fumat, de ora zero!”
şi răspunsul era deja inclus „bleaga zăcea în drum, fără armura ceasului rău.”
Haoleo drace, am pus-o! Întrebarea, adică! 😆
Unde-oi fi găsit sensul ăla profund, nu ştiu… da’ m-am tăvălit pe jos de rîs, nu alta. 😀
:)) da’ ce crezi, că l-am cautat mult? l- am văzut de-aseară, da’ mi-era somn! ;))
şi chiar am semn din naştere un chiorchine, pe scalp, nu glumesc! :))
Tuamne, ce face halcolu’ din om… 😳
Care face cinste în noaptea asta? 😆
io am citit balconu'(că eu, deşi plouă, tot în balcon locuiesc), pe urmă halconu'(tuaamne, ce tolomnacă!), aşa că nu te mira că halcolu’ face!
n-am nimic de cinste, că ţi-aş face! 😛 aoleu, ce tâmpenii zic…mai bine merg(? …în mâini) să scriu poemu’ lăptăresei.
Io – după cum mă ştiţi – sînt cavaler cinstit,
De-a voastră confuzeală promit să nu profit. 😛
[…] almanahe […]
Buna dimineata, venii cu laptareasa… Cu un drob da telemea si alte derivate! sAPTAMANA LA FIX! :))
aoleo, de azi?!…poate ai vrut să zici „venii ca lăptăreasa”, că ea numa’ marţea, sigur!
acu, că pohtele mi le-ai adus merg io la ea. :))
imi place cum strănuţi 🙂
în batistă, că sunt civilizată. 🙂
Dacă te-aş cunoaşte, ţi-aş da cartea! 😆
vine ea ziua…în curând, sper! s-au derulat alte filme pe-aici, neprevăzute.
deci lăptăreasa vine mâine. păi atunci s-apar şi io tot atunci, pe când o fi laptele gata fiert.
s-aduc un vers invers?
să vii, s-aduci! 😛
iată-l încă de luni… să nu scape lăptăreasa plasele mâine când o veni:
dacă m-ai cunoaşte vreodată,
fără armură, gol venind
și un pic nesigur,
oraşul ne-ar ascunde sub un foişor de struguri
ori, ca să te recunosc, te-ar acoperi cu o frunză,
pe strada Eroilor, pe jos, fără cal,
vino, vino,
fugi înainte şi aşteaptă-mă!
sau…
vino, vino
nu te-ntreba cum o să fie:
el trăieşte, eu trăiesc,
două cântece egale,
pe fiecare centimetru de piele câte-o boabă
de strugure mov ca un beţiv,
ca un praf de piper: sănătate!
fă să fie într-o zi de marţi pe care o strănuți
ca pe trei ceasuri rele, ştiu,
dar ne-o ajunge restul de iubire.
pot spune cu zâmbetul pe buze,
şi dacă m-ai cunoaşte, ai şti!
că vine lăptăreasa.
cin’ să-ţi mai scrie?
nu-ţi spun ţie asta,
îmi spun mie,
ca să-mi aduc aminte
că nu mă cunoști.
varianta ta e mai la fixu’ meu, şi mai tristă, cum e adevărul. 🙂
te iubesc, psi©!
aa…şi uitam…mi-a plăcut că ai plaCiat până şi bobiţa mov. 🙂
parcă io nu te iubesc! 😳
mă! 😛
racisi ??? ptiuuu, nasu’ babei in…c..babei 🙂
păi, cum măi, şoaptelor?baba îşi bagă nasu’ tot în c. ei de babă ? 😛
n-am răcit, strănutul la mine e un efort stilistic, estetic, bla-bla… :))
să vin, să fug,,, să vin, să fug, să… mai bine vin, bem vin, şi-i las pe alţii să aştepte…
vino, vin’ de-mi bea vinu’!
„ vino pe jos, fără cal,
(în oraş deja miroase a balegă)
fără armură,
vino gol,
(ca să te recunosc, acoperă-te totuşi cu o frunză),
vino un pic nesigur,
ca un beţiv,”
Ce faci ? Îl ajuți să-și creeze un alibiu ? Nu-s responsabil, eram beat ! îți va spune apoi ca o victimă a … mustului, a ta.
am spus „ca un beţiv” nu „beat”, aşa dându-i posibilitatea să se creadă beat,
şi totodată, m-am asigurat că nu e o scuză. 😉
[…] fel sau altul, poate îmi răspund şi îmi dau sugestii şi: Mixy.ro, Addicted, Alex Bodoli, Almanahe, Bibliophile, Blog de cărţi, ChGabriela, Colţu’ cu muzică, Convieţuire, Cu capul în […]
[…] ,,Provocari” la psi, carmen pricop, Dragos, Vero, tibi, dordefemeie, almanahe, jora, virusverbalis, Dictatura Justitiei Like this:Like13 bloggers like this. […]
:)) Ba din contra, i-as spune sa vina fara frunza, ca sa il recunosc :)) ….
ei, uite când scriam viersu’ fix la asta mă gândeam şi eu, că mai bine să-l las fără, da’ am vrut să rămân rezistentă tentaţiei, că m-am gândit ca dacă văd goliciuni mai multe pohtesc. şi ar fi venit el degeaba marţi, o găsea pe lăptăreasă. :))
Voiam sa scriu ceva de lapte, dar ma oprii la timp, ca iesea altceva :))
dacă storci, iese, normal! :))
:)) nebuna esti!
am şi cu cine! :))
Îl scrisesem deja, înainte, dar se potriveşte aici:
Îi furi timpului,
visând cu ochii deschişi,
nişte vieţi în plus.
Şi pe urmă i le scrii. Lui, nu timpului… 🙂
I le scriu pe maculator, ca să le treacă el pe curat.
Ramai necunoscuta lui, dintr-o ecuatie simpla si el, ratacitorul vesnic in gasirea unei solutii simple. Nu mi-a placut matematica, dar mi-a placut intotdeauna poezia ei.
Lasa-l, fataaa, sa rataceasca si tu scrie, scrie, scrie.
🙂 mie mi-a plăcut matematica;
poezia nerezolvării însă doare, dar scriu, scriu, şi iarăşi scriu.
nu stiu sa-ti zic in limba podobnică, dar te-asi iubi la fel de mult si daca te-asi cunoaste in zi de marti, cand vine şi lăptăreasa 🙂
cammely, cammely,
limba podobnică e limba-n care poţi iubi şi e reciproc sentimentul…deci, o ştii! 🙂
[…] celor care ne-au dăruit astăzi poveştile lor: scorpio, carmen pricop, dragoş, vero, tibi, dor, almanahe, jora, virusache, carmen, […]
[…] să mai citiţi şi altele, mergeţi la: psi, scorpio, carmen pricop, dragoş, ,tibi, dor, almanahe, jora, virusache, carmen, cammely 45.700000 27.179722 Share this:Mai multEmailPrintDigg Pin […]
„Daca m-ai cunoaste, cin’ sa-ti mai scrie?” Nu zi! Su-su-suntem ma-ma-mai mu-mu-multe şu-şu-şui ca-care scr-scr-scriem. Dar eu l-am comandat de la inceput cu cal, macar sa ma primble, stiam ca o sa puta dar chiar asa parca nu m-am asteptat.
Olympia, iarta-mi comentariul tampit, ai mai iertat tu si altele. Eu vreau doar sa-ti multumesc pentru ca m-ai predat laptaresei. Azi imi planificasem sa dau foc la casa ca imi tot face purici si sa ma mut intr-o vila noua cu vedere spre anathema. M-am saturat sa vad cum se mimeaza orgasmul in timp ce li se mimeaza dragostea. De naduf, femeile au trimis pe barbatii curvari la dracu’. Rău. Din rău in mai rău. Boala contagioasa fiind, s-a umplut lumea. Si cu toate ca stiu asta, parca nu ma pot abtine. O sa ma abtin totusi, ma intereseaza binele omenirii de nu mai pot!
Păi, nu, că luiului nici nu-i place ce-i scriu eu, da’ sunt singura care-i scriu, restu’ de posibile scribde(licenţă poetică) îl întâlnesc accidental, în mulţime, cuvinte puţine, scrise ad-hoc pe bileţele, multă mişcare, turrrrniruri…eu doar îndrept balanţa(balanţa-s eu). Nici nu folosesc batista s-o arunc în arenă, a fost o vreme…mie-mi place aşa acum, când îmi picură în foi, creşte muşeţel, ca azi… uneori, nu tot timpul. 🙂
Katia, fii pe pace, comentariile „tâmpite” le diger cel mai bine. 😛
Laptăreasa a venit ea nechemată, deşi i-am anunţat aici venirea şi nu pot decât să mă bucur dacă a prevenit un incendiu de proporţii, iar mutarea-n anatemă nu e întotdeauna o alternativă corectă(?-faţă de cine? pfff…nu cred că am vrut să zic asta, în fine….)
Cred că un bărbat e cur-var(adică doar curu’ e de el şi dă din când în când cu bidineaua), fiindcă profunzimile îl ameţesc.
Şi pe mine mă interesează binele omenirii, de nu mai pot, aşa că i-am pregătit ei un text paralel, care, cel mai probabil va ajunge sâmbătă pe-aici prin al-manahe, căci e dus pe apa sâmbetei, prins în cele 12 pisiceşti arvune.
Te îmbrăţişez!
[…] iar replica mea nu s-a lăsat aşteptată, aşa că am plagiat-o şi eu pe ea […]