io cred că tre’ să zici mersi: ai fumat ca un șarpe, te-ai destrăbălat carevasăzică la alt nivel de organizare moleculară, în plin hedonism și creEAția ne-ai lăsat-o și nouă , să ne delectăm. 🙂
io eram cu delectarea, aproape în hedonism, la poartă, că cică acolo nu te primește decât cu lirizm. dar pot să-ți calculez balanța =)), și clar ai ieșit pe plus.
însă dacă amesteci merele cu iarba dracului, nici un eSpert contabil nu te mai scoate. =))
http://youtu.be/90VVrUHFexg 😉
Hai, că pe-asta n-o găseai, că e ruptă din Travka, da’ e doar vocea. Cu tutun înainteeee….
Travka înseamnă ierbușoară. Așa, ca să știi!
pe Travka am descoperit-o acu vreo 10 ani, cred, cu Nimic nou …, îmi sărise în ochi titlu. pe langă sound, băieții ăștia îs niște veritabili poeți.
mie tot Slide îmi place cel mai mult. 🙂
Sunt de vreo 13 ani pe piața asta underground, așa că i-ai descoperit relativ repede.
Travka îs prietenii mei, de-asta nu pot iubi alți băieți poeți mai mult ca pe ei.
da, repede, pe net. uneori, e bună rețeaua asta… însă io nu(i) pot iubi așa ca tine, e o deficiență la mine :)), da’ îs faini. sunt atât de comodă, asocială , uneori, că nu mi-am mișcat curu’ să-i văd, mai ales că au cântat prin baruri, mai puțină aglomerație decât la un concert.
Indiferent iar o ascultam pe repeat.
e la fel de mișto și să te aștepe cineva, dar să nu fie cel pe care ți-l dorești.
io am zis că am găsit soluția: am epurat casa, am renovat-o și acum e goală, dar am pereții verzi. chiar și covorul… :))
bun, atunci. 🙂 io lucrez în ture, uneori lipsesc și 14 ore de acasă, nu pot lăsa o felină atât timp singură. un biped mai rezistă, deși în fiecare secundă- știu precis- îl încinge dorul de mine. glumesc acum, dar chiar ăsta a fost unul dintre motivele pt. care am refuzat să mai am o pisică. să am grijă de ea, adică. 🙂
mă duc la trebi… o zi faină ! 🙂
jazz-ul clasic îmi place, pian și sax musai. s-ar putea spune că în ciuda futurismul meu, tot clasică mi-s. :))
Pisica mea stă singură și 5 zile. 😉 Și o am de 9 ani. Pisicile sunt mai ușor de ținut decât câinii. Cu câinii trebuie să ieși la plimbare, pisicile se mulțumesc cu pervazul ferestrei.
Cât despre Jazz, îmi place să-l cânt, nu să și ascult. Iar rock/ul, ei bine, rock/ul îmi place să-l ascult, da’ să-l cânt, neah! 😆
Şi cei care o vor cumpăra vor fuma zeci până o vor citi. Una ca să „alunece” mai bine versul spre suflet, alta că „ia uite, parcă e despre mine”, alta că „auch! rău mai doare…”, alta că „hmm, să mai citesc o dată, parcă mi-a scăpat esenţa”, etc. E, cumva, ciclică treaba. No, de ţigări nu ne lăsăm, de poezie nici atât, cum facem?
Eu îţi urez să se vândă în atâtea exemplare încât să acopere preţul ţigărilor fumate pentru concepţia ei şi pe cel al ţigărilor viitoare, necesare scrierii altor poezii! 🙂 Aici numărul contează cu adevărat!
Păi, da! Numărul contează! Că eu am scos zero cărți, deci zero o să se și vândă! 🙂 Sunt setată deocamdată numai pe consum, anunț eu când îs pe recuperare. Dar e o urare foarte frumoasă, o primesc și o închid în mine. Mai am de explorat până o să scot aur! 🙂 Sau niscaiva zăcăminte importante.
E trist cand iti dai seama cata investitie sta in cartea ce va aparea pe rafturile din librarii, pa care oamenii nu o vor aprecia la adevarata ei valoare . . .
Scuză: Almanahe, ca parte corp’orală a lumii sale, este o creaţie de sine apărând un şir nelimitat de almanahi care transformă unitatea egală sieşi a ALMANAHeului unic în multiplicitate indefinită de ‘PS(d)euri’, ca să ne exprimăm verdemetafiziccopt.
Limba ALMANAHeului capătă astfel dialecte de înţelegere a unei ascunse legături dintre cer şi pământ.
îmi ascut creionu' de gânduri, îl înțepenesc între degete și în ritmul sosirii primului gând îmi găuresc duodenul.
dacă am melodia potrivită desenez case, iarbă, flori și curcubee, desigur.
dacă n-am, desenez iubiri.
un prieten vrea să plece pe o insulă.
nu-mi place metafora, dar îl înteleg.
ce să faci la oraș?
te închizi într-o casă și desenezi.
ascuți creionu' și desenezi.
îţi găsești un job, temporar,ca să-ţi poți procura creioane, cât mai multe creioane.
se tocesc.
visez la ziua când o să-mi cumpăr carioca și-o să renunț la blestematele de creioane.
mi-am vopsit acu 9 luni camera în roz.
străinii mi-o invadează.
n-am primit urși de ziua mea, ci o vacă, inscripționată (mama,tata), un parfum,un medalion, o brățară...
întrebarea - banc"ce-ai lua(3 obiecte, cel mult) cu tine, dacă ar fi să locuiești pe o insulă?" îmi invadează mintea.
mă declar CAP UMPLUT.
-distracție constând în a pune o hîrtie aprinsă între degetele de la picioare ale unui anumit frumos, dintr-o anumită pădure adormită
faina cugetare! mare dreptate ai!
😉
io cred că tre’ să zici mersi: ai fumat ca un șarpe, te-ai destrăbălat carevasăzică la alt nivel de organizare moleculară, în plin hedonism și creEAția ne-ai lăsat-o și nouă , să ne delectăm. 🙂
Aoleo, m-ai speriat! Eram în plină cugetare, mâncând un măr! De unde știi??? 😆
io eram cu delectarea, aproape în hedonism, la poartă, că cică acolo nu te primește decât cu lirizm. dar pot să-ți calculez balanța =)), și clar ai ieșit pe plus.
însă dacă amesteci merele cu iarba dracului, nici un eSpert contabil nu te mai scoate. =))
Aveam și varianta cu iarba, da’ am zis că e prea dură și e exclusivistă.
dură… mi s-au înnegrit ochii. 🙂
Ai vrut hedonism, hedonism ai căpătat! 😛
ai dreptate… într-un fel 😛
http://youtu.be/90VVrUHFexg 😉
Hai, că pe-asta n-o găseai, că e ruptă din Travka, da’ e doar vocea. Cu tutun înainteeee….
Travka înseamnă ierbușoară. Așa, ca să știi!
pe Travka am descoperit-o acu vreo 10 ani, cred, cu Nimic nou …, îmi sărise în ochi titlu. pe langă sound, băieții ăștia îs niște veritabili poeți.
mie tot Slide îmi place cel mai mult. 🙂
Sunt de vreo 13 ani pe piața asta underground, așa că i-ai descoperit relativ repede.
Travka îs prietenii mei, de-asta nu pot iubi alți băieți poeți mai mult ca pe ei.
da, repede, pe net. uneori, e bună rețeaua asta… însă io nu(i) pot iubi așa ca tine, e o deficiență la mine :)), da’ îs faini. sunt atât de comodă, asocială , uneori, că nu mi-am mișcat curu’ să-i văd, mai ales că au cântat prin baruri, mai puțină aglomerație decât la un concert.
Indiferent iar o ascultam pe repeat.
Hehe…să vezi ce mișto e să asculți „indiferent” în taxi, în timp ce…lasă, nu mai dau din casă! 😆
e la fel de mișto și să te aștepe cineva, dar să nu fie cel pe care ți-l dorești.
io am zis că am găsit soluția: am epurat casa, am renovat-o și acum e goală, dar am pereții verzi. chiar și covorul… :))
😉 pe mine mă așteaptă întotdeauna Jora. Pisica!
bun, atunci. 🙂 io lucrez în ture, uneori lipsesc și 14 ore de acasă, nu pot lăsa o felină atât timp singură. un biped mai rezistă, deși în fiecare secundă- știu precis- îl încinge dorul de mine. glumesc acum, dar chiar ăsta a fost unul dintre motivele pt. care am refuzat să mai am o pisică. să am grijă de ea, adică. 🙂
mă duc la trebi… o zi faină ! 🙂
jazz-ul clasic îmi place, pian și sax musai. s-ar putea spune că în ciuda futurismul meu, tot clasică mi-s. :))
Pisica mea stă singură și 5 zile. 😉 Și o am de 9 ani. Pisicile sunt mai ușor de ținut decât câinii. Cu câinii trebuie să ieși la plimbare, pisicile se mulțumesc cu pervazul ferestrei.
Cât despre Jazz, îmi place să-l cânt, nu să și ascult. Iar rock/ul, ei bine, rock/ul îmi place să-l ascult, da’ să-l cânt, neah! 😆
Uite și varianta mea la indiferent: http://olly.bandcamp.com/track/indifferent-with-voice
i-ai schimbat sound-ul. engleză, da, dar s-a dus rock-ul. 🙂
S-a dus, da! La vremuri noi, ritmuri noi!
Şi cei care o vor cumpăra vor fuma zeci până o vor citi. Una ca să „alunece” mai bine versul spre suflet, alta că „ia uite, parcă e despre mine”, alta că „auch! rău mai doare…”, alta că „hmm, să mai citesc o dată, parcă mi-a scăpat esenţa”, etc. E, cumva, ciclică treaba. No, de ţigări nu ne lăsăm, de poezie nici atât, cum facem?
Dacă știam, vindeam rețeta și mă îmbogățeam. 😆
Eu îţi urez să se vândă în atâtea exemplare încât să acopere preţul ţigărilor fumate pentru concepţia ei şi pe cel al ţigărilor viitoare, necesare scrierii altor poezii! 🙂 Aici numărul contează cu adevărat!
Păi, da! Numărul contează! Că eu am scos zero cărți, deci zero o să se și vândă! 🙂 Sunt setată deocamdată numai pe consum, anunț eu când îs pe recuperare. Dar e o urare foarte frumoasă, o primesc și o închid în mine. Mai am de explorat până o să scot aur! 🙂 Sau niscaiva zăcăminte importante.
Păi, hai, explorează mai repede, că eu aştept. Mă pui acolo, prima pe lista la vânzarea patentului 🙂
Bun! Uite lista:
1. Lucia
😛
A iesit ? Cartea vreau sa zic …
Nope! Nu simt încă să scot fum. 🙂
E trist cand iti dai seama cata investitie sta in cartea ce va aparea pe rafturile din librarii, pa care oamenii nu o vor aprecia la adevarata ei valoare . . .