pe margine măr
la mijloc sămânţă
pe margine şarpe
la mijloc credinţă
pe margine zbor
la mijloc cădere
pe margine formă
la mijloc părere
pe margine rugă
la mijloc o fugă
pe margine coastă
la mijloc fereastră
pe margine sens
la mijloc intens
pe margine soare
la mijloc visare
pe margine viaţă
la mijloc verdeaţă
pe margine dor
la mijloc fior
pe margine fum
la mijloc un drum
pe margine trec
la mijloc petrec
pe margine fir
la mijloc delir
pe margine câmp
la mijloc veştmânt
pe margine-abrupt
la mijloc irupt
pe margine avânt
la mijloc mormânt
pe margine-un cânt
la mijloc înfrânt
pe margine iubire
la mijloc împlinire
pe margine copleşire
la mijloc desmărginire
pe margine dumnezeire
la mijloc eu-rătăcire
pe margine
vânt
la mijloc
cuvânt
pe margine
sunt
în mijloc
un gând
pe-o margine
psi©, tibi, cerroşu, cita, căţărătoarea, V.V., carmen, abisurile, cuvânticel, vero, verolink-ping
Alma Nahe(r) 
nu e pe-o doagă?
ba e, într-o doagă, şi pariez că scontai pe acest răspuns. 🙂
[…] ,,Provocari” si la almanahe,cita,tibi,Psi,Redsky, Like this:LikeBe the first to like this post. […]
suna a descantec. te si vad despletita in mijlocul padurii, imbinand savant o potiune miraculoasa, datatoare de viata nesfarsita, de bucurii si fericire pt toata lumea. este? 🙂
hehe, în ce tablou m-ai zugrăvit!
este!
dacă aş fi făcut eu lumea în ziua a şaptea nu m-aş fi odihnit decât aşa…şi probabil că D-zeul fiecăruia dintre noi face asta, în fiecare duminică. 🙂
cu siguranta 🙂
Şi mie tot a descântec îmi sună! Şi vreau şi io o sticluţă din poţiunea aia! 😀
hehe…v-aţi vorbit? 🙂
sigur că da, o să merg în pădure, mă despletesc, ca să scriem pe aici 999 de ani. :))
[…] mai răspuns la această provocare marca psi: redsky, Olimpia, scorpio, virusache Like this:Like5 bloggers like this […]
Pe o margine de lume
Vin si eu c-un dor de mine
Care nu m-am fost nicicand,
Nici macar in simplul gand!
Nici la margine,
Nici la mijloc,
Nici in cel mai tainic loc!
lumea nu e mărginită!
de-o gândim precum un miel,
minunata ei poveste
i-o coloană cu inel.
vrejul lumii, fermecat
e un mijloc aruncat
să-nţelegem că plecând,
umbrele îmbrăţişând,
suntem mijloc de iubire,
EU-vibrând.
[…] Pingback: Pe margine, la mijloc « Almanahe's Weblog […]
cum mijlocul nu este vizibil decât de pe margine, este poziția indicată când vrei să te asiguri că nu ai uitat nimic. Apropo de doaga, oare acela este un butoi cinic, se poate filosofa în el?
mijlocul care e vizibil de pe margine, e specific gândirii ciclice, în cerc, supuse aproximaţiilor, părerilor…noi, pământenii beneficiem de-un butoi plin ochi.
numai că cercul poate fi asimilat doar fiind spaţiali…
mintea e precum un butoi, fiecare cerc coincide unei dimensiuni a gândirii…lipsa unei doage aduce neplăceri…dar şi căi nebănuite de a afla ce se-ascunde în butoi. :))
se poate filozofa nu în el, ci pe marginea lui, în fundu’ gol, cu păsărica-n colivie, zbor controlat adică.
Imi suna a cantec … chiar daca nu i-ai pus muzica eu te si aud deja „traganand” printre acordurile gasite de tine …
Superb! Ai cuprins tot ce se putea din framantarea omului in fata locului in care se gaseste si care isi manifesta adesea neputinta de a alege, de a schimba!
Cam la asta mă gîndeam şi eu. Aşteptăm deci, cîntecuuuuul! 🙂
Cita şi Tineriu, nu ştiu dacă o să-i croiesc margini, acompaniindu-l cu o muzică străină…:)
neputinţa are muzicalitatea ei, de necântat uneori…
Ba ştii, şi ştii foarte bine. 🙂
Aşa că lasă modestia ca apanaj celor care chiar nu au nimik a spune, şi încîntă-ne, IAR!
Heh, mulţumesc, Tineriu! Cuvintele-ţi merg acolo unde merg de obicei cuvintele care ung! 🙂
nu cred că gându-i pe-o margine, nu al tău, nu cel care descântă şi încântă. 😀
te citisem mai de dimineaţă, dar cum la tine cuvintele se citesc cu caleidoscopul….
Am citit poezia inainte de a pleca de acasă. Mi-a plăcut dar am vrut s-o recitesc. E minunată! Plină de întelepciune.
camelia, carmen, când nu ştiu de unde s-o iau de unde să m-apuc, aşa fac, mă pun pe-o margine şi o iau pe firul cunoscut şi neted al întâmplatelor, fără să mai inventez sensuri, fără să vreau să mai descopăr altele…de altfel, „la”-ul a apărut singur, chiar şi-n titlu; nicio clipă nu m-am gândit la „în”, decât în final…dar şi pe acela îl transformasem tot în „la”…lălăieli! 😛
Camelia, de parcă la tine nu se citesc tot aşa…râde ciob de…?
Carmen, mă bucur că ţi-a plăcut, fireşte…cum altfel…şi mulţumesc! Te îmbrăţişez…Am primit semnul de la tine şi îndată ce am o „ferestră” îţi trimit un porumbel.
„pe margine
vânt
la mijloc
cuvânt” …. mi-a placut cel mai mult 🙂
mă gândeam la fiecare dintre noi, cei care ne jucăm de-a scrisul, poate de-asta! 🙂
pe margine viata,
la mijloc speranta…:-)
(tare frumos, draga mia, ma imbucurasi!)
cuvânticel,
pe margine clipa, iubirea-i nebună,
la mijloc firidă deschisă spre lună. 🙂
Sa almanahesc si io?Precis spun o prostie si ma fac iar da ras…Deci, ma opresc la poza…De stateam io asa pa butea aia, mai venea felina la mine?Nu cred..E cu yingu si Yangu, suta-n suta…:))
virusache, dacă era o felină venea, io aşa cred; în poză şede mumos acolo, un căţeluş. Ham-ham…cât despre almanahit, eu scriu toate prostiile ce-mi trec prin cap, aşa că, curaj!
[…] almanahe […]
Ca de obicei , minunat .
🙂 Mulţumesc!
dacă e butoiul lui diogene, atunci e un erotism cinic la mijloc..
iar dacă nu e butoiul lui Diogene, e doar erotism ieftin între ziduri groase, comun majorităţii.
[…] almanahe […]
[…] ivanuska celucrufrumos cella almanahe ilarie8 zamfirpop blogulise colectionara turistclujan […]
[…] aici şi având rolul de amfitrion pentru o zi. primele invitaţii din acest an merg către: tibi, almanahe, cita, vero şi reamintesc lui ratatouille că este aşteptat. încă. Tweet (function(d, […]
şi pe firul de zefir/cobor şi io şi mă mir :)!
miră-te, admira-te-oi călare pe zefiroi! :))
[…] almanahe […]
parca m-ai dus si m-ai intors si iar m-ai dus…vorbele astea nu sufla in soapta senzatii, ci au voce puternica de traire. tare mi-a placut!
Mă bucur, Dunia!
Nelinişti…
am găsit imagine cu pisică grasă în şedinţă foto, uite..
http://imageassociation.blogspot.com/2010/02/257.html
La margine dor, la mijloc durere, peste margine cocor.
domnule,eu nu sunt deloc originală, dar tu…tu ești…GE-NI-A-LĂ!!!
D’agatha, aşa e! :))
sunt o ge-ni-a-lă cu o mască (de) mo-des-tă!
ca să-l parafrazez pe maestrul Sid the sloth – Modesty has nothing to do with it!