alma nahe

Archive for iunie 2016|Monthly archive page

Când Alma Nahe nu-i acasă…

In Almanahe cu poze și g(l)umă on iunie 17, 2016 at 9:09 AM

La Focșani, pe 9-10 iunie, s-a produs STEV2016 (Stagiunea Teatrală a Elevilor Vrânceni), Ediția a XXXIV-a. De data aceasta, însă, prin Ziarul de Vrancea și Silvia Vrînceanu eu am putut povesti câte ceva (în 7 articole) și comunității vrâncene despre noi și această Gală-Concurs, în prima pagină a ziarului.

Teatrul, această muscă!

STEV2016: Ziua întâi sau despre deschidere

STEV2016: Ziua a doua sau despre închidere

Picnic pe câmpul de luptă și o noapte furtunoasă

O angajare de clovn și flecărelile femeilor

Cine sapă groapa altuia și caii la fereastră

Titanic vals și o noapte furtunoasă

Mulțumim pentru spațiul generos, ZDV!

Pe măsură ce vor apărea și celelalte filmări ale spectacolelor sau dacă vor apărea, le voi adăuga aici. Deocamdată,

Angajare de Clovn, de Matei Vișniec -regia: Olimpia Săpunaru (adică eu, Alma) (așteptăm filmarea oficială, dar și aceasta, a Alexandrei, e interesantă)

Ce ar fi de menționat aici e că, deși nu a fost un Vișniec „veritabil”, conform jurizării STEV 2016— eu alegând pentru tinerii actori o partitură mai ușoară, o proiecție a ceea ce ar fi putut fi cei trei clovni bătrâni vișniecieni în tinerețea lor, un extratext adică —, totuși, însuși Matei Vișniec a distribuit pe pagina sa de Facebook această filmare. În piesa scrisă, unul din cei trei clovni moare și se crede, conform criticii de specialitate, că spațiul în care se petrece acțiunea e o anticameră a morții. Astfel că, cel mai probabil, te aștepți ca punerea în scenă să fie despre decrepitudinea clovnului bătrân. Ei, bine, eu am înțeles citind-o că, ar fi o anticameră către ceva „barosan”, cum e și moartea, da, dar în niciun caz o farsă neagră, ci una extrem de colorată și veselă, și tristă, cum e viața! Viața e o anticameră a morții? Cred că da! Nu?! Vizionare plăcută, sper să râdeți mult!

 

Caii la fereastră, de Matei Vișniec – regia: Floris Cucu

Picnic pe câmpul de luptă, de Fernando Arrabal – regia: Adrian Damian

Titanic Vals, de Tudor Mușatescu -regia: Ana Pușcălău

 

 

Teatrul, această muscă!

In teatru on iunie 9, 2016 at 7:49 AM

Atunci când mă aflu în preajma teatrului (nu a clădirii!), mă încearcă o anume conştiinţă mecanică să îl gândesc. Şi îl gândesc, când solemn, când, mergând ţanţoşă, cu capul în sus şi cu gura deschisă, ca trecând prin mine, ca printr-o fereastră deschisă, neinvitat, apoi zburând înapoi, afară, trecând razant pe lângă un copac, după ce mai întâi a poposit direct pe marginea cănii de cafea sub mustăţile indiferente ale pisicii mele.
Perfect, îmi zic, până aici am descris o muscă! (Continuare în paginile Ziarului de Vrancea, în print și în online, ediția de azi, 9.06.2016)

Consistența unui nor

In dicţionar de mişcare on iunie 2, 2016 at 10:48 AM

Ea s-a aplecat cu fața spre ei toți
ca unul.
Ei au văzut-o prea puțin,
fața e asemeni porumbului sărutat de vânt.
Buruienile abundă în sufletul secret
la fel cum apa, cu greutatea ei de dantelă,
trage în jos frunza.
Pletele ei, pline de mosc si mir
se scutură de împletituri.
Departe, în zare, un nor refuză să mai plouă
și se face praf în fața sufletului,
care-i șade oricărui om în trup sau îl părăsește
ca o fetiță care intră și iese pe poarta școlii,
știind că la capătul ei nu o mai așteaptă nimeni.