alma nahe

Archive for 4 noiembrie 2018|Daily archive page

Când plouă, babele NU se ouă…

In superblog2018 on noiembrie 4, 2018 at 8:36 PM

Nimeni nu se poate gândi la viaţă, fără să se gândească la o poveste a ei, mai călduroasă, la înflorirea ei prin culoare şi deopotrivă, la florile de mucegai, de care nu prea scapă nimeni, fiindcă întâlnirea cu mucegaiu’ e garantată măcar o dată în viaţă. Şi cu frigu’! Precum e întâlnirea cu Doamna cu Coasa! Cele mai frecvente, însă, în poveştile noastre, de viaţă şi de moarte, sunt sigură că aţi observat, îs găurile. Calde sau reci.

Găurile sunt umplutura vieţii! Dacă nu ai cel puţin o gaură, nu eşti om! Dacă ai doar o gaură eşti încă tânăr! Desigur, doar gaura covrigului nu costă nimic şi e singura gaură pe care ne-o dorim cu toţii cât mai largă (şi caldă).

Iar, dacă nu ai o babă să ţi le povestească şi înflorească… să-ţi cumperi! 

Aşadar, …

În ilustrarea video animată de mai sus, avem de-a face cu o gaură situaţie aparent instantanee şi banală. Plouă, plouă, babele se ouă! Ei, bine, vă zic cu mâna pe roşu: babele NU se ouă, da’ se piaptănă. Când arde, fireşte!… Iar rezultatul rece de azi, e de ieri.

Ştiţi vorba: dacă ai o gaură, n-ai cu ce-o umple şi când ai cu ce o umple, nu o nimereşti? Nu o ştiţi, că aşa am potrivit-o eu acum, ca să pun pe tapet un subiect important, după care se dă în vânt omenirea şi, anume, simţul găurii.

Pe când te pieptăna vântu’, rezemându-te de pereţii tăi, ca o pisică, te-ai mirat că sunt reci?! Orice dezvăţ  are şi un învăţ! Precum orice disconfort termic are un confort!

Radiaţia rece a pereţilor e primul semn că în casa ta se pierde căldura. Cauze pot fi multe, de la tâmplăria veche, până la proasta anvelopare a clădirii, dar n-ai decât să ceri (şi ţi se va da!) la Enermed Impex SRL o termografie, ca să te convingi că, pe undeva, se pierde căldura din cuib(ar) şi că, tocmai de-asta nu ies puii din ouă, că n-ai clocit corespunzător. Acum ai vântul cald şi potrivit, fiindcă ştii destinaţia, deci nu ai cum să te mai plângi.

Folosind termoviziunea în infraroşu, un expert autorizat îţi va arăta dacă ţi s-a înfundat conducta, de ce te trage curentu’ şi alte deficienţe în ce priveşte sistemul tău nervos, sistemul de electricitate. Cum ai nevoie şi de o soluţie de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, oricare ar fi ea, un audit energetic scade considerabil valoarea facturilor. Ce nu te omoară, NU te întăreşte, dacă nu ştii ce măsuri rezonabil de ieftine să iei, ca să ieşi mai bogat din poveste! Şi uscat, că plouaţi sunt destui!

O gaură adevărată se insinuează pretutindeni, ascultaţi ce vă scriu!

Poate par uşor nedusă la biserică, da’ chiar azi am fost la mănăsire. Se numeşte Adam. Aţi prins ideea?… Iaca şi o grafie, ca să înţelegeţi pe unde pierd eu căldura cărările… legătura, şer…puind (share+puind!) Cu voi! Numai aparent, o să vedeţi…

dusă la mănăstirea Adam

În răstimpul vieţii, ne întrebăm ce s-o întâmpla „dincolo”, în locu’ răcoros de veci,  de nu se mai întoarce niciunul. O fi totu’ aşa, numa’ preaplin, da’ pus la rece?! De „Dincoace” nu se vede nimic, fiindcă nu a inventat încă nimeni gaura de cheie prin care să tragem cu ochiul spre tărâmul celălalt.

Chiar aşa, te-ai imaginat vreodată rece?

„Nici mort, nu, eu nu!”, mi-a zis deunăzi amicul (personaj în ilustraţia video animată, de mai sus), întrebându-l, deşi i-am observat frisonul. Drept răspuns, o păsărică mică-mică l-a zugrăvit pe un umăr şi asta m-a făcut să mă gândesc la îngeri, care cică zboară permanent. Tot aşa, ne-or fi crezând gaura deşertărilor lor?

Un câştig, cu gândul la găurile noastre astupate, teoretic, îl alocăm găurii din cer: Aşa a vrut Dumnezeu! Dă doamne să nu fie frig în casă la iarnă! Doamne, etc!… Hai, că vă sună cunoscut! Numai că, vara adormi uşor, dar iarna iei lecţii de zbor gratuite, dacă laşi toată treaba cu astupatu’ lor pe capul unui moş cu barbă şi plete albe.

Prinsă cu filosofia găurii, cre’că Sfântu’ Petru își dă coate-coate cu Dumnezeu acu şi îi zice: pare informată, s-o promovăm, Doamne?

„Mai târziu!”

Mă rog! (fără mâini împreunate)

Fiecăruia îi arde de gaura lui, în fond, iar gaura ta e sfântă pentru că e a ta, nu-i aşa? Mai ales cea din buget. Nu ţi-o fură niciun hoţ! Nu s-au întâlnit încă hoţu’ cu gaura, că e ca şi cum ar scuipa contra vântului.

Apropo de hoţie, amicul care m-a inspirat întru desenele animate e, atât duhovniceşte, cât şi în acte unit cu o femeie, care i-a furat inima,  dovadă gaura pe care o umple degetul lui, adică verigheta. Nevastă-sa, posesoare de gaură pe care n-o astupă nici pământul, adicătelea gură, vrea să închirieze apartamentul în care s-au pornit stropitorile (fără foc!), că nu pot locui în două apartamente simultan. Deşi, e o idee bună în unele cazuri… aviz amatorilor!

Când li s-a unit căldura inimii, li s-au unit şi găurile, deşi fiecare dintre ei posesor de cuib. Nunţile-aduc fericirea?! Ei bine, aflaţi că nunţile obişnuite, cu oameni obişnuiţi, înmulţesc găurile. Nu degeaba se zice „îngropat” în datorii! Sunt în „gaură”, dar „mă scot eu”  nu e garantat!

Ca să închirieze apartamentul, au nevoie de un certificat energetic. El fiind bărbatu’ în casă, i-a revenit sarcina să facă rost de el, că de certificatu’ de căsătorie s-a ocupat găina ea!

Calculul G” scrie pe tine, prietene!

Fiindcă şi-a rotit ochii într-un mod întrebător, de parcă aş ataca eu un băbat proaspăt însurat cu insinuări dintr-astea, am completat imediat informaţia: „acest calcul G nu ţine cont de aportul radiatiei solare şi nici de degajările de caldură datorate activitaţii umane sau ale echipamentelor existente în interior.

L-am lămurit beton! V-am zis că se insinuează găurile… Gata, fiţi atenţi, că dacă nu, pocnesc din degete!

(suna destul de ameninţător)

Calculul G este foarte important pentru a stabili încadrarea, din punct de vedere energetic, a apartamentului lor. Acest calcul trebuie verificat de un verificator atestat MDRAP pentru specialitatea It, optiunea E şi, apoi, ştampilat!

certificat-performanta-energetica

Ei bine, şi-au găsit chiriaşul şi, cum unii îşi găsesc naşu’ aşa,  al lor vrea să fie informat cu privire la cantitatea de energie consumată pe metrul pătrat/an. Cu alte cuvinte, dovezi despre eficienţă energetică, nenică!  De la A (clasa cea mai eficientă) la G! 

Dacă vi se pare că sunt un Dumnezeu al chestiilor astea tehnice, aflaţi că, în această istorisire nu sunt decât o babă, care a ascultat cu atenţie, mai dihai ca popa, confesiunile prietenului ei, la o mănăstire. Şi am purtat şi eu vorba. Doamne, iartă-mă! Până la Dumnezeu, te mănâncă igrasia. Şi, mai sunt nişte mâncători, da’ pe ăia, în pomelnicu’ următor…

Ce e de reţinut din povestea asta e că, pentru ierni liniştite există firme specializate!

Aşa-i că, citind clevetelile-mi (nu ştiu de ce, da’ băbia bisericoasă se ia!), acu puteţi să îmbătrâniţi liniştiţi?! Ştiţi că şi acolo e vorba de o gaură? Adânci… bătrâneţi…

Ce-i drept, când nu trece sania, nici drumu’ nu se croieşte!

Gura mea a zis, alunecoasă, acuma să ducă ce-am zis şi cu vântul mai departe, că, na, vântul  ajută când vrei să dai foc casei, dar te încurcă taman atunci când aprinzi o lumânare.


A Dvs clevetitoare ca o babă bisericoasă, concurentă la SuperBlog 2018, în proba cu numărul 13 (!) care s-a ouat mai întâi, ca să poată cotcodăci, întru astuparea unei găuri de informaţie pe care era posibil să o fi lăsat cineva neacoperită. La gaură mare, petic mare se cere!

Limbaj călâi (nici cald, nici rece) inspirat de vorbirea populară curentă, limbajul almanahe+restu(ri) de la alţii şi 0,3% din cea armeană.

Toate se termină bine când se termină în „ez”: avizez! Cu

logo_Avizez-300x251

Mi se pare numai mie sau textul ăsta are câteva… găuri?!

Reclame

3T- TopTur Transport

In Donaţii on noiembrie 4, 2018 at 6:29 PM

transport marfă

Mai ţineţi minte 18 whels of steel? E singurul joc video care m-a cucerit într-atât de mult, încât nu mai aveam timp de nimic, fie zi, fie noapte. Ştiu că, pentru o fată, un joc cu autoutilitare transport marfă nu pare o îndeletnicire potrivită, fie ea virtuală, mai ales că aveam vreo 28 de ani, deci vorbim despre o (aproape) femeie în toată firea.

Însă şofatul virtual făcea ca realitatea să pară banală, iar tot ceea ce-mi doream era să conduc acele autoutilitare, zi şi noapte, să ajung cu ele la destinaţie cu bine, să respect programul de somn virtual (în detrimentul celui real), ca să nu produc accidente, să predau marfa transportată în cele mai bune condiţii şi astfel să-mi dezvolt o afacere prosperă.

Dacă marfa nu ajungea intactă, pierdeam bani! Dacă pierdeam bani, nu luam un camion mai performant, dacă nu aveam un camion mai performant, adio transport mărfuri speciale etc. Ca să dezvolţi o afacere, îţi trebuie acel foc interior care să te mâne s-o dezvolţi şi s-o extinzi, în ciuda întâmplărilor mai puţin favorabile, care, uneori, aproape că mă obligau să renunţ.

Nu ştiu să explic orele, multe la număr, pe care le petreceam în faţa calculatorului, cu simulatorul în sânge, dar, desigur, calculatorul te tâmpeşte e o explicaţie.

Pasiunea s-a luat la văr-miu, mai mic cu 5 ani decât mine, care s-a jucat el ce s-a jucat, da’ pe urmă a ieşit din casă, şi-a luat carnetul şi apoi şi-a făcut propria firmă de transport.

Astfel că, în timp ce el deţinea o singură maşină de transport, eu achiziţionasem vreo 10 camioane virtuale. Când şi-a luat un al doilea mijloc de transport, eu nu le mai ştiam numărul alor mele. În timp ce el se concentra pe nevoile reale ale clienţilor, eu mă concentram 3D să nu zgârii camionul şi, mai ales să parchez exemplar.

În timp ce eu mă concentram pe detalii artistice, vărul meu acorda atenţie detaliilor practice, constatate pe scaunul lui de şofer şi, totodată de administrator al afacerii. Mai ales pe buzunarul lui! Dar, na, eu sunt actriţă şi era firesc să îngheţ pasiunea în virtual şi s-o simulez într-atâta încât să pară reală pentru mine. Mai ales că o duceam binişor, în vreme ce afacerea vărului meu avea frânele prea bune, deşi îşi dădea toată silinţa să facă rost de noi clienţi.

Desigur, întâlnirile noastre erau la subiect, se întorcea şi el, din când în când, la pasiunea virtuală, mai ales că angajase şoferi, pentru că cineva trebuia să se ocupe şi cu treburile administrative ale firmei.

După câţiva ani a renunţat la camioane, apoi la firmă, fiindcă n-a întâlnit chiar cei mai buni parteneri de afaceri şi, ca un minus al afacerii, autoutilitarele nu erau monitorizate prin satelit, astfel că se întâmplau tot felul de pierderi, pe care nu le putea justifica în acte.

Bineînţeles, nu ştii niciodată cum ia naştere o anume pasiune şi ce o transformă în realitate, precum exemplar, într-un fel, vărul meu i-a găsit un sens în viaţa lui de zi cu zi, până când neîncrederea și neseriozitatea altora au condus, inevitabil, către „moartea pasiunii”.

Dar, în răstimpurile acelea, am  învăţat că, într-o afacere cu transporturi, orice minuţel e important şi că, dacă ieri am fost bună, azi trebuie să fiu şi mai şi. Apoi că, numai punctualitatea nu e de ajuns, marfa trebuie să ajungă în siguranţă, şofând cu responsabilitate, că trebuie să fii flexibil şi să te adaptezi oricăror condiţii sau situaţii şi să creezi oferte personalizate.

Desigur, în afara traiului meu virtual, am completat înţelegerea trăgând cu ochiul la experienţa reală a vărului meu şi am acumulat acele experienţe de parcă ar fi fost cu adevărat ale mele.

Am amintit de toate cele de mai sus, fiindcă acum, vreau să adaug poveştii mele, încă doi tineri, de numai 28 de ani, care după câţiva ani de muncă în Europa şi în afara ei au relansat o firmă de transporturi, activă din 2011, în urmă cu doi ani: 3T! TopTur Transport este o firmă de transport mărfuri generale, de la produse de mobilier, textile sau electro până la marfuri perisabile, sub controlul temperaturii.

Fie că e vorba de un transport urgent, un transport frigorific, un transport în regim termic controlat livrările la domiciliu şi, în general distribuţia de mărfuri NU sunt un joc virtual, ci un joc cât se poate de serios şi extrem de real, la care se adaugă drumurile patriei noastre şi alte impedimente pe care nu le poţi anticipa.

O afacere o deschizi repede, dar la fel de repede o şi închizi, dacă nu înţelegi şi nu intuieşti ce aşteptări au clienţii, dacă nu îi fidelizezi şi nu îi obligi să te ia în serios şi, am demonstrat deja cum se ajunge de la pasiune la faptă şi cum, câteodată e suficientă doar o scânteie care să o aprindă în aşa fel încât să-ţi schimbe cursul vieţii şi să-ţi aducă noi oportunităţi, dar tot aceeaşi scânteie poate să arunce la fel de uşor totul în aer.

Şoferii TopTur Transport sunt prezenţi zilnic pe rutele PH, BZ, DB, IF (si nu numai!), ajutând producatorii locali să livreze la timp, în condiţii optime, mărfurile lor către clienţi, atât în timpul săptămânii, cât şi în week-end.

Eu le urez succes în afacere şi cât mai multe uşi deschise fără „pile”, deşi, mentalităţile se dovedesc din ce în ce mai greu de îmblânzit în zilele noastre şi, afacerile sunt din ce în ce mai greu de gestionat şi, dacă au nevoie de vreun consultant virtual… glumesc! Sunt sigură că ştiu în ce s-au băgat şi că experimentul meu virtual, care nu avea efecte în realitatea imediată, ei îl simt şi resimt în cel mai mic detaliu, făcându-i să fie, din propria experienţă, ceea ce au ales să fie, adică profesionişti în domeniu. În afară de succes, le mai doresc rezinstenţă pe piaţa românească şi dezvoltare lină!

În prezent, firma livrează clienţilor HoReCa mărfurile necesare zi de zi, iar programul flexibil vine în întâmpinarea cerinţelor celor mai exigente ale partenerilor lor. Serviciile de transport mărfuri cu autoutilitare de 3,5 tone sunt monitorizare prin satelit şi nu necesită timpi de oprire şi staţionare, astfel că livrarea se face cu maximă rapiditate.

Dacă ai nevoie de un transportator rapid, ştii ce ai de făcut! Eu ţi i-am prezentat…

livrări la domiciliu


Aşa, ca o destăinuire comică a realităţii fiecăruia, vă mai povestesc încă una de-a mea: la 16 ani de-atunci, n-am încă carnet de conducere. #casăştiţi

Dar, parcă mi s-a făcut poftă scriind, să conduc din nou un camion.


Articolul face parte din campania „Donează MINIMUM 100 de euro pentru Radu Țuglea și îți promovăm afacerea pe blogurile noastre”

Mulţumim pentru sprijin!