alma nahe

Cerul a plecat

In Cartea în care se tace on Decembrie 4, 2015 at 2:37 PM

Eu îmi simțeam carnea cum se smiorcăie
și m-am gândit aproape imediat la o reformă.
Ce-i cu atâtea retrageri în sine?
Mai bine mă uit sus!
Nimeni nu încearcă cerul cu degetul,
lumea încearcă numai marea.

Anunțuri
  1. De ce mă privesti mirată ?!
    Chiar sunt un Om de zăpadă .
    Cum ce caut la tine ?!
    O sa-ti raspundă la această întrebare Văntul de iarnă care-mi este prieten bun si-mi cunoaste sufletul ori mai cu seamă albastrul infinit din el …
    Deci , nu-ti face griji : nu cer nimic , nu trebuie sa-mi dai nimic .
    Este drept că nu am veleitaţile lui Coelho dar nici el nu are atuurile mele – hi , hi , hi !
    Asa !
    Sa mai stii ca nu am venit de unul singur ( in conformitate : o nenorocire nu vine niciodată singură … )
    Mă însoţesc prietenii mei buni – piticul mereu vesel si greierele gri .
    Amandoi locuiesc in buzunărasele mele ( fiind un Om de zăpadă atipic , am buzunărele cu năsturei faini ).
    Asa ca piticul si pantofiorii săi cu vreo două numere mai mari si care-i dau mari bătăi de cap deoarece-i tot pierde pe drum – piticul deci locuieste in buzunarelul meu drept iar greierele in cel stang .
    Nu avem bagaje – piticul are doar hainuţele ponosite de pe el si pantofiorii cei mari de care-ti vorbesc ;
    greierele are doar o bocceluţă in care-si tine vioara mititică iar eu nu am nimic .
    Impreună formăm o Entitate si nu acceptăm sa fim despartiti .
    Ne intelegem tare bine doar ca ei se plang deseori că le este frig in buzunarelele mele , eu fiind doar un Om de zăpadă …
    Asa ca dupa o matură chibzuinţă adică fără să stau prea mult pe gănduri , am considerat ca tare le-ar mai fi bine greierului si piticului in vreo pereche de ghetuţe călduroase de-ale tale iar mie fix in balconul tău .
    Toata lumea o sa fie multumită , trecătorii te vor gratula ptr. ospitalitatea ta si curajul de a pastra un Om de zăpadă pe balcon .
    Cred că ne vom intelege tare bine : greierele îti va interpreta partituri de Rahmaninov , piticul iti va spune povestioare si piticisme iar eu voi avea grijă să nu facă năzbătii .

    Continuare >>

    • Balconul meu nu e la stradă, dă într-o minipădurice, dacă te uiți cu ochiul stâng și, dacă te uiți cu ochiul drept, tot ce o să vezi e o parcare. Fără plată! 🙂

  2. Asa că acum asteptăm emotionaţi in faţa uşii tale unde ne-a lăsat prietenul nostru Văntul de iarnă .
    Piticul a devenit brusc tacut si ganditor visand probabil la mere coapte si vanilate ori la o dulceaţă de nuci verzi de prin amintiri ;
    greierele strănge resemnat la piept bocceluţa cu vioara sa cea mititică ;
    amandoi ( greierele si piticul ) privesc intrebator la mine iar eu privesc cu speranţă spre tine .
    Ce să le spun ?
    Bucuroasă de oaspeţi neasteptaţi si in prag de sărbători ?

    • Era cât pe ce să plec! 😆 Bucuroasă, cum să nu!? Parcă ați venit din povestea mea, așa de cunoscută îmi e pățania voastră. Și? Acum ce facem? Ne mai tragem un picuț sufletul?

  3. Ei , na !
    De unde era sa stiu ca balconul tău are vedere spre parcare , privit cu ochiul stang dimineaţa ori cu cel drept spre seară …
    Detasandu-te de toţi si toate si privind cu cel de-al trei.lea ochi – al mintii , al sufletului – vei avea altă perspectivă .
    Da’asta-i treba ta – eu fiind doar un Om de zăpadă nu fac speculaţii tridimensionale ori disertaţii filozofice docte cu amplitudini de cenaclu .

    Ce facem acum ?!
    Noi asteptam sa vină prietenul Văntul de iarnă si sa ne ducă in alte parţi – cred că dintr-o eroare impardonabilă am nimerit fix la uşa ta , zadarnicindu-ti graba iminentă si impiedicandu-te in alergarea ta vizibilă …
    Na , că a venit Văntul .
    Iti urăm Sărbători vesele si luminoase !
    ( Nu , nu te căuta prin buzunare – nu trebuie sa ne dai nimic ptr. urarea simplă si de bun simţ – nu suntem cersetori , ce naiba – nu se vede ?! ).

    • Nu aveai de unde să știi nimic, decât că te-a adus vântul de iarnă. Ăla de primăvară te va topi oricum, știi?
      Nu știu de ce vi se zice oameni de zăpadă, că nu ne semănați deloc ca înfățișare. A, poate cumva în felul cum vă topiți la un moment dat.
      Dacă vrei să stai în balconul meu, stai! Cu tot cu însoțitorii tăi. Țin tot felul de chestii pe balcon. Asta dacă nu cumva vântul te-a dus atât de departe încât ceea ce ai scris nici măcar nu s-a întâmplat. Dar, dacă tot la ușa mea sunteți, poftiți în casă! Văd eu ce fac la primăvară, când iar o să dispăreți…

  4. Hi, hi , hi !
    Ti-ai revenit !
    Stiam eu că sufletul este inima inimii si că tu ai mai păstrat in pofida tuturor adversivitaţilor o scÂnteie de suflet .
    Si apoi, sant SUNT sarbatorile – cine o să aivă AIBĂ grijă de tine in agitatia acestor momente ?
    Uite :
    Eu o sa fiu atent sa te imbraci bine la iesirea din casă, iar daca n-o faci, te intorc din drum .
    Asadar, trebuie sa te echipezi neapărat cu ghetuţe , fulărel , căciuliţă , două perechi de ciorăpei si doua perechi de chiloţei .
    Ai inteles?

    Piticul care acum este si prietenul tău o sa stea agatat in coltul usii ( daca nu ai brăduţ ) iar cand te intorci din drumurile tale o sa se strambe la tine, o sa-ti facă din ochi, o sa-ti spună povestioare si piticisme de-ale lui iar tu vei răde grozav si toate grijile se vor spulbera ca un fum .

    Greierele nu o sa stea degeaba – nu , nu !
    O sa-ti cante la vioara mititica din dotare cantecele vesele si simple ori rapsodii complicate , dupa starea ta de spirit la momentul respectiv, iar noaptea o sa-ti scârţăie ora exactă .
    O sa fie o hărmălaie si o bună dispozitie de-ai sa te minunezi cât suntem de drăgălasi . Da , da !

    Doar că trebuie sa stii ca nu-i usor sa ai trei suflete mititele in custodia ta – implică responsabilitaţi si manieră aparte de abordare.
    Nu ne poti bate daca facem vre-o vreo năzbătie ;
    nu trebuie sa strigi la noi si nici sa arunci cu obiectele din casa în capul nostru atunci cănd esti nervoasă ;
    nu trebuie sa ne controlezi toata ziua prin buzunărele de teamă ca ne-am însusit ceva din ce-ti apartine – ne vom simti lezati , avem demnitate , personalitate , verticalitate , dupa cum am mai precizat .
    Asa !
    Sa mai stii ca Văntul de iarnă care ne este prieten bun , o sa vină uneori la colţul ferestrei ( dinspre parcare ) ca sa vadă daca nu cumva te agasăm , incomodăm .

  5. Stai , sa-ti mai spun :
    Nu suntem deloc morocanosi si o sa-ti spunem toate poveştile pe care le stim .
    Greierele gri are povestea lui , total diferită de varianta uzitată adica de balada furnicii corporatiste .
    Piticul vesel are povestioare amuzante despre hainuţele lui ponosite , despre pantofiorii prea mari pe care-i are in dar de la Jak cel cu vrejul de fasole din povestea cu acelasi nume .
    Mai are si povestioare cu pătaniile sale de pe vremea cănd l-a dus Văntul la Scoala de bune maniere – o sa răzi continuu cand o sa-l asculti ce debitează .
    Evident , am si eu o poveste anume despre Fetiţa de zăpadă si imposibilul-posibil din noi .

    Acestea fiind spuse consideram că ti-am prezentat cartea de vizită si vom fi acceptati cu inima deschisă .
    Orice neregulă , neplacere pe care o vei avea intra in responsabilitatea noastră pe cale de consecinţă .
    Drept bun gasit si multumire ptr. accept , ospitalitate , inţelegere , eu care sunt si Seful sindicatului de pupăciosi constituit din greierele Cri cel gri , piticul cel vesel si Văntul de iarnă – eu deci , te pupăcesc pe năsuc pănă te tocesc !
    Uite aşa !

  6. Na , ca m-am facut de poveste …
    Acum o sa-mi spună toţi : ” Omul de zăpadă agramat ” .
    Tare-mi mai placeau liniuţele , punctuleţele si semnul exclamarii .
    Da’ se vede treaba că tu pui punctul pe i .
    Asa ca o sa dau o fugă la scoală ptr. recapitulare si reimprospatare cunostinţe de gramatică , sintaxa si morfologie , acorduri de scriere , norme de asezare in pagină , lingvistica generala ori particularitaţi de liniaritate sau chiar conjuctie .
    Ca sa nu mai vorbesc de ” ritmii iambici si trohaici sau insiratele cuvinte goale ce din coadă or sa sune ” …
    Asa ca trebuie sa iau loc in bancă , concluzionand ca am primit nota 2 ( doi ) .
    Pana ce-mi voi da corigenţa o sa mai treacă un timp insa iarna urmatoare o sa ma intorc negresit .
    Tu sa ai grijă de greiere si pitic !
    Ei sant scutiţi de normele exprimarii si pot vorbi ori scrie asa cum se pricep sau nu se pricep .
    Ai grijă sa nu-i certi ori sa-i punctezi la mai toate spusele lor – vor pierde inocenţa , bucuria , increderea , farmecul atipicului .
    Desigur , in compania ta vor deveni docţi , distanţi si masteraţi , plenipotenţi si distinsi mesageri ai scrierii milimetric de corecte si impecabil de perfecte , insa care o sa mai fie farmecul lor generat de nevinovatie sau chiar nestiinţă ?!

    Sa fiţi cuminţi si sa nu vă certaţi de la toate aparenţele !

    • Hai, nu te mai alinta, că am corectat doar ce mi-a sărit în ochi! Începi să spui poveștile alea odată sau rămâi tot la introducere? Țin balconul deschis și mi-e rece un pic, dar, ca să rămâi, uite, promit că dacă o să te mai corectez, o s-o fac subtil, cum am făcut-o în celelalte comentarii ale tale.

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: