alma nahe

Aneantizare

In Cartea în care se tace on Octombrie 17, 2015 at 2:57 PM

Simți pulsul?
Urcă, coboară,
aici gâfâi,
ai alergat destul?
Privirea,
unde ți-e privirea?
Pe ce frunză ți s-a așezat azi ca roua?
Buzelor,
unde vă e iubirea,
în ce matematici, în ce șoapte?
Un strop de ploaie sfârâie,
oare iubește asfaltul încins pe care tocmai cade?
Care e sunetul care te ține treaz?
Cu ce începe visul tău,
mai știi, urecheo?
Cu liniștea câmpului?
Cu răsăritul soarelui
sau cu apusul?
Ah, avionul ăsta care tocmai trece,
mi-a furat o lacrimă!
Mi-a furat-o sau am alungat-o eu?
A câta oră din mine?

Nu am nevoie de tine cât trăiesc,
am nevoie de tine când încep să mor!

Anunțuri

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: