alma nahe

Freamătă-mă!

In dicţionar de mişcare on Septembrie 26, 2015 at 2:43 PM

Începe din mijloc, Doamne,
transpiră și adaugă o legătură de mentă
și,
fiindcă eu nu pot termina nimic,
dă-mi o limbă
ca să uit de mine!

Anunțuri
  1. Suna ca si cum ai fi mancat ultima inghetata pe anul asta…adica apocaliptic.

  2. Demențial înțeles! Spui c-ar fi fremătare?
    Eu sunt mult prea mic pentru-așa frământare
    De gânduri rostite cu glasul șoptit,
    Ca o rugăciune spre cerul noptit.

  3. „Freamătă-mă” e primul vers, de fapt, dar nu îmi place mie să îl repet, cum ar face un clasic, astfel că l-am lăsat să îi fie titlu. 🙂
    Demențial vine de la mentă, nu?! 😛

  4. atat m-am abtinut, da’ azi, duminica, chiar nu mai pot, Alma. plus ca io nu vrea sa ma frustrez de ce mi place, doresc cu adevarat… :)) so, nu doar ca dau cu laic, dar il iau la mine!!

    daca frustrarea am rezolvat-o, ramane … invidia 😛 pai cum sa ti vina tie prima aceasta idee?! peste lirism nu ma bag, in raportul nostru ma bagi dedesupt, clar, da’ si la rebus…
    mic, dar dement(a) poem! :* (cu freamat m-a luat , mica ta framantare)

  5. […] mi s-a părut mai mult o conversație despre mere şi pere. Şi, dacă ar fi fost anotimpul potrivit, am fi vorbit şi despre florile lor. Acum, că suntem la final, nu ştiu ce aşteptări ai avut tu […]

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: