Pe scurt!
Dacă fericirea ar fi un gând…
Îmi ascut creionu’ de gânduri, îl înțepenesc între degete și în ritmul sosirii primului gând îmi găuresc duodenu’. Dacă am melodia potrivită, desenez un soare, o casă, un gard, o floare, un pom fructifer. Ăsta-i farmecu’ fericirii, ar zice unii, chiar dacă din tabloul meu lipsesc: un purcel, un cățel… Dar fericirea e mai mult decât un desen complet și durează cât un gând. Dar cât durează un gând?
Gândul e asociat, de obicei, cu un fragment de timp derulat rapid. Dar sunt gânduri care nu-ți dau pace toată viața, ori fericirea e un astfel de gând. Întru găsirea fericirii, ce nu facem? Destule nu facem, dar ne-o deplângem ca și cum am fi făcut tot ce era de făcut.
Odată mi-am imaginat fericirea precum un paznic. Și poate cândva voi scrie asta într-o poezie. Altădată, când eram o puștoaică, mi-am zis că ea locuiește într-un sâmbure de caisă.
Dar ieri, hehe, ieri a venit odată cu dumneaei.
.
De aici și vorba că ” fericirea ți-o mai faci și cu mâna ta”.
Mi-am făcut-o din timp, ca să mi-o dăruiesc de 8 Martie. Dar, fiindcă m-a fericit mai mult făcând-o, am simțit că ar trebui s-o dăruiesc mamei mele. Căci farmecu’ fericirii e să și împarți anumite sentimente. E ca atunci când ai un măr și vrei să-l mănânci de față cu altcineva, și-l rupi în două.
Și uite, pe chipul ei stă fericirea. Fericirea, ieri, fu o păpușă. Și dacă voia o cremă?! Hmmmm…
Dacă fericirea ar fi o caisă…
Gândul mi-a venit pozând-o pe mama, lângă gutuiul din fața casei. Aș fi pozat-o lângă caisul din spatele casei, care mi-a servit ani de-a rândul gustul copilăriei, dacă acesta mai exista. L-a tăiat un vecin, că-i umbrea fericirea. Via, adicătelea.
Nu știu de ce, dar peiorând despre fericire, scriind, îmi vine s-o gândesc ca fiind un brand românesc, căci o poți găsi — român fiind — în orice nu te-aștepți. Într-o cremă de caise pentru ten uscat, spre exemplu.
În timp ce pentru unii, fericirea poate fi o folie de plastic. Cu bule.
Dar fericirea e fără hotare, bineînțeles! Și, uite, aș putea să continui și s-o descriu precum o aromă, o pasăre, un melc ori orice altă zburătoare sau târâtoare. Însă, până la urmă, fericirea e ajustabilă în funcție de nevoile, dorințele, iubirile noastre.
Dacă suntem ceea ce consumăm, atunci, hai să consumăm fericire! În orice variantă! Ca să fim chiar noi înșine fericire! Frumusețea interioară e un ingredient de bază al fericirii și este responsabilitatea noastră! De aceea îmi confecționasem acea păpușă, căci de ce s-o aștept de la altcineva?
Și, în sfârșit, urmând calea gândului cu care am început să scriu acest text,
dacă fericirea ar fi o cremă…nicio grijă!
Brandul Farmec ne recomandă noua gamă Gerovital Happiness:
Gerovital Happiness Zmeură pentru tenul normal,
Gerovital Happiness Afine pentru tenul mixt-gras și
Gerovital Happiness Caise pentru tenul uscat.
Produsele au formulări ușoare( precum textul meu despre fericire), sunt lipsite de parabeni, iar parfumurile sunt hipoalergenice. O îngrijire de bază, oferind tenului un aspect de strălucire, fericirea sub formă de cremă o puteți întâlni și pe pagina de facebook a companiei Farmec.
Fericirea e o ușă! Dacă o deschizi, nu știi peste ce dai. Dar cumva o intuiești, dincolo de ea și știi măcar la ce servește. Și, cel mai bine știi cum e fără ea.
Așa că, fericiți-vă! Oricând, oricum, oriunde! Dacă fericirea n-ar fi, nu s-ar mai povesti!
Ușa nr.3, SpringSuperBlog 2015,
Punctaj obținut: 100
La papusa am ras (o stiu de pe fb), la 8 Martie mi s-au umezit ochii, la cremele Farmec m-am inviorat brusc. Asa este, frumusetea (si fericirea) vine din interior.
Păi, bravo, descifrare îndeplinită! Mai că-mi vine să te declar ambasador al textelor mele! 🙂
Tu esti o usa, niciodata nu intuiesc unde voi calatori deschizandu-te.
Eu de cand am inceput sa folosesc produse de la ei, n-am mai folosit de la altii. Sunt foarte bune! Plus ca e brand romanesc si ar trebui sa sustinem produsele noastre, ca nu-s mai cu mot alea straine.
🙂
Suntem cam greu de fericit unii, mai ales cand e vorba de creme, dar tu o spui cu atata convingere ca se poate ferici omu cu un lucru cat de marunt, incat merita incercarea. 🙂
Eu am zis mai mult pentru mine, da’ dacă se lipește și de alții, nu pot decât să mă bucur.
De fiecare data cand citesc ce scrii, draga Alma, patrund in lumi nebanuite si asta-i doar meritul tau.
Superba papusa fericirii. 🙂
Nici eu nu bănuiesc niciodată unde o să ajung, să știi. Am scris cu gândul la creme, oricum și de-asta a ieșit un text înviorat. Ca obrăjorii don’șoarei. Așa îi voi zice de-acum, Păpușa Fericirii. 🙂
Ce de cadouri! Pentru toate gusturile și toate vârstele. Și nu în ultimul rând, ce ochi frumoși are mama ta și ce față luminoasă!
Ochi verzi are, ce i-aș mai fi vrut și eu la împărțirea de gene. Da’ s-or lipit mai multe de la taică-miu. 🙂
A, bine de stiut!
Chiar că! Bine, că le vezi în magazine, dar dacă nu promovezi excesiv, nu se văd!
Maică-mea, de când cu advertorialele și, știind că scriu și pentru Farmec, mereu mă întreabă pe mine ce creme să-și mai ia. Eu folosesc șampoanele lor de multă vreme și, deși se zice că trebuie să le mai schimbi, eu nu o fac, fiindcă dacă îmi priesc, de ce să?!
Aha, deci de-asta ai tu parul asa de buclat si de minunat!
Uite! 😉
Și uite iară! 🙂

Ce nebunatica esti! Le stiu, parca…
Sunt dintr-un articol mai vechi, scris tot pentru Farmec. Probabil că de-asta le știi. 🙂
Da-mi link sa mai citesc.
Da’ de ce nu te duci mătăluță pe tag-ul Farmec? Sau Gerovital. Acolo găsești toate articolele. Mă mișc greu cu tableta. 🙂 Hai, lectură plăcută!
Ah, am uitat ca a murit laptopul tau. Gata, te pup! Spor și succes!
Și păpușa și mama au ceva în comun, roșul în obraz. Frumoasă trecere de la sensibilitate la unguient! 🙂
Mulțumesc!