Oamenii

Oamenii sunt. Oamenii vor. Oamenii caută. Oamenii cred. Oamenii spun. Oamenii vin. Oamenii pleacă. Oamenii iau. Oamenii dau. Oamenii…
— Ce? îl ischiti Omul-Sfoară, apărut din mohorât, că senin afară nu era.
— Ce ce? îl privi nedumerit Omul-Cântec.
— „Oamenii iau, oamenii dau, oamenii…” Aici te-ai oprit.
— Aici m-ai oprit! îi zise tăios, dar nu mai tăios decât un ac bont, Omul-Cântec. Habar n-aveam că vorbesc cu voce tare, mai zise Omul-Cântec ca pentru sine.
— Ai ezitat, de-asta te-am între…
— Oamenii intră cu tancul peste tine! zise Omul-Cântec dintr-o suflare.
—…rupt! continuă Omul-Sfoară dezarmat. Of, parcă am tras în tine! Trăgeam de-o sfoară, atâta tot.
— Trăgeam sforile, trăgeam sforile, trăgeam, îl îngână Omul-Cântec ca într-un refren scris special ca să-ți rămână în cap, deși nu-ți place. Păi, de ce? N-ai și tu gândurile tale?
— Nu! N-am nimic. Sunt sforar și-atât! Doar asta știu să fac. Și să ghicesc gânduri.
— Aha, exclamă exaltat Omul-Cântec. Deci nu cântam tare!
— Nu! încuviință, cu sinceritate, Omul-Sfoară.
— Puteai să minți! Apreciez. Oamenii sunt naivi. Oamenii vor minciuni. Oamenii cred…
— Credit, credit bancar, credit cu dobândă fixă, credit cu garanție, credit fără garanție, credit în lei, credit în valută, credit nevoi personale, credit ipotecar, credit IMM, refinanțare, gândea Omul-Credit, care ieșise și el la plimbare, precum Omul-Cântec și Omul-Sfoară, în ACELLOCÎNCAREOAMENIISEADUNĂ. Cu gândurile lor, cu visele lor, cu putințele și neputințele lor.

Omul-Sfoară zâmbi. Omul-Cântec zâmbi și el, căci zâmbetul se ia ușor. Omul-Credit nu zâmbi, fiindcă un credit nu se ia atât de ușor precum zâmbetul. Fiindcă domeniul financiar bancar e complicat.
— Nu zâmbește, deoarece nu are un broker de credite de treabă. Crede că e un lux pe care nu și-l permite. Oamenii de treabă sunt un lux, conchise Omul-Sfoară și își luă tălpășița, fugind elegant după Omul-Credit. Fugea elegant, ca să nu-l sperie.
Omul-Cântec se uita încântat. Îi plăcuse fuga și și-o notă.
— Oamenii fug, oamenii stau… și așa își aminti de vorbele unui om de afaceri coreean, care credea că orice stradă e pavată cu aur: „Mai important decât ceea ce faci, este modul în care o faci”.
Omul-Sfoară îl ajunse din urmă pe Omul-Credit, îi oferi consultanță gratuită și-i dădu o carte. De vizită. Pe care scria AVBS Credit (avbs.ro), o companie de brokeraj credite bancare.
Îi povesti despre aplicația AVBS Credit, disponibilă numai pentru smartphone-urile Android sau iOS (descărcarea aplicației este gratuită), îi dădu codul unic 1234 (trebuie introdus după instalare), îl lămuri și la ce folosește această aplicație (calculezi și soliciți creditul dorit) și apoi se întoarse la Omul-Cântec.

— Vezi cum urcă scările? zise cu mândrie Omul-Sfoară.
— Dacă i le desenează cineva la timp, normal! Asta până și eu o știu, zise Omul-Cântec. Chiar dacă eu știu doar să cânt. Sunt aici dintr-un vis.
— Lasă-mă să ghicesc…Visezi la prima casă, ai un card de credit, dar e gol.
— Am o iubită. E broker. De fapt, acum e șomeră. Și, da, vreau un loc al meu, firește. Nici nu știu de ce îi zice „prima casă”. De parcă oamenii normali o vor și pe-a doua.
— Am înțeles. Oamenii risipesc, oamenii-clipă! zâmbi cu subînțeles Omul-Sfoară. Notează-ți: Fran-ci—ză, Franciza AVBS Credit. E gratuită!
— …fran…ce? îngăimă Omul-Cântec, căci îi displăceau total cuvintele străine. Omul-Sfoară scoase o bucățică ruptă dintr-o revistă și i-o dete Omului Cântec.

                                    (Sursa: http://www.literestacojii.com)

— Eu mă tem un pic de chestiile gratuite.
— Dă-i-o iubitei tale. Va înțelege imediat, nu-ți bate capul tu. Iar mâine, hehe, mâine va veni și ea aici, la plimbare, ca Omul-Francizat. Dar dă-i-o în cântec, dă-i-o elegant… știi tu cum, doar la asta chiar că te pricepi, n-o să-ți zic eu. Eu doar sugerez. Hai, mai zise Omul-Sfoară, du-te în drumul tău! Mai sunt și alții prin țară de ajutat, de îndrumat.
Atât îi mai zise și se duse să dea sfoară în țară. Căci asta făcea omul nostru, cu asta se ocupa: găsea rătăciți și-i îndrepta.
Rămas singur, Omul-Cântec citi cu atenție bucățica aceea de hârtie ruptă dintr-o revistă, darul Omului Sfoară, apoi o împături și o băgă în buzunarul stâng al tricoului. Își cususe un buzunar pe tricou, special pentru versurile sale, pe care le scria pe unde apuca, pe orice apuca, din te-miri-ce -urile cotidiene. Chiar atunci, pe lângă el trecu Omul-Șef! Pe Omul-Cântec îl trecură fiorii.
Dar era de înțeles, pentru el conta numai cântecul. El n-ar fi văzut potențialul afacerii pe care tocmai i-o încredință Omul-Sfoară, nici dacă ar fi avut ochelari 3D. Dacă ar fi avut (ochelarii), ar fi văzut următorul film.

Însă nicio grijă pentru el de-acum înainte! Iubita lui este un broker excepțional, care a devenit șomeră numai fiindcă șeful ei e un dobitoc. Un dobitoc care tocmai falimentase banca a cărei director era. Dacă iubita lui va urma firul(sforii), sugerat de Omul-Sfoară, va deveni propriul său șef. O recomandă voința, cunoștințele în domeniu, dar, mai ales tinerețea și dorința de a întreține visul celui iubit. Fiindcă așa sunt unii oameni, Oameni-Sacrificiu. Nu apucăm în acest capitol s-o cunoaștem mai bine, să știm ce planuri are, nu știm nici măcar dacă va dori să deschidă o franciză. Nu știm, fiindcă iubitul ei e încă pe drum. Dar ceea ce se știe deja e că dacă vrei să faci parte din echipa AVBS Credit, te vor întâmpina cu informații și resurse, te vor sprijini prin consiliere în diverse domenii și, cel mai important, vor împărtăși cu tine portofoliul de clienți și parteneriatele. Deviza lor e „înainte”. Iar ei chiar îi place înainte. Și, de ce să nu spunem, a pus și ceva bani la pușculiță. Fiindcă AVBS Credit îți oferă rețeta, brand-ul sub care îți vei desfășura afacerea, dar restul te privește!

Oamenii! Oamenii sunt. De mai multe feluri. Ei se întâlnesc în ACELLOCÎNCAREOAMENIISEADUNĂ. Uneori trec unii pe lângă alții. Alteori sunt de treabă și se opresc să îndrume rătăciți. În povestea asta eu sunt Omul cu Blog. Un pic poet, un pic scriitor. Mi-aș fi asumat și rolul Omului Sforar, dar nu știu mai nimic despre bănci, credite, francize. Sunt sigură că cei interesați vor merge înainte și se vor lămuri și singuri cum e cu franciza asta, de-asta am lăsat uși întredeschise în spatele unor cuvinte.
Oamenii caută, oamenii găsesc…

Ușa nr.2, SpringSuperBlog 2015,

Punctaj obținut: 100