Oriunde mă duc, în dragoste, în fuga mea de cutremure
ori acolo unde toate muzele se tem de smulsul
din sine,
îmi iau doar sufletul cu mine, fiincă trupul meu,
din jumătate în jumătate de oră
se caută în oglindă,
se pipăie
și, pe urmă,
verifică pe internet
promoțiile la sentimente:
cât mai e crema,
ceara,
lama de ras
ori pielea întinerită.
Și-aș renunța la el,
la trup,
dacă aș locui într-o piatră,
într-un fir de iarbă
ori într-un copac,
dar mai bine-aș renunța definitiv la păr
și la înzăhărire *
și-aș folosi lumina intens pulsată(IPL),
are mai multe filtre și selectează diferite lungimi de undă
și nu m-aș mai teme de leziuni
pigmentare ori vasculare.
Prețul nu e în funcție de numărul de vocale
și
poate că am ajuns exact în punctul în care
pot să văd cum se dispare
fără durere.
Adio, iritații!
Adio, vocale!
Câteodată pun semn
după fiecare creștere,
anagen,
catagen,
telogen
mă uit în firul de păr
cum se odihnește
sunt și momente când lumina nu influențează nimic,
când vreau ca sufletu-mi să fie una cu trupul,
dar atunci apar bărbați cu rulete în mâini:
Nu te-ai rașchetat azi!,
dau cu mine de parchet
și-atunci sare din mine, ca arsă, Marilyn Monroe
la câțiva pași de trupul meu
își pipăie fața,
bărbia,
mă întreabă unde e baia,
dar până să-i răspund
‘ ai pi el,
silk’n flesh&go**,
mătase în flash-uri de lumină
și impulsuri o mie,
că e mai practic,
dispare,
cu lama despică.
O, mie! mă încearcă iar vocale,
mă trec furnicături
și mă gândesc la câte s-au adunat în mine,
Doamne, câte bisericuțe au mâinile pe trup!
și verific dacă a închis ușa la baie
și cutia cu instrumente,
n-ai niciun Jazz aud prin ușă,
înfundat,
dar eu, de fapt, nu mai am niciun
haz
de pe vremea când curățam cu minuțiozitate
fiecare centimetru
în slowmotion, în întuneric când
tăiam din mine ramuri, de rămâneau cioturi
și așa am învățat să număr până la…
O, mie! Am și găsit femeia
care să-mi țină de urât!!
De frumos țin acele prefaceri sub piele
care nu dezbracă femeia de femeie,
așa c-o chem înapoi în mine
pe Marilyn (o adun cu penseta) și mă rog
ca până mâine
să nu-i crească părul înapoi
sub nas,
pe suprafețe mici
și triunghiulare,
pe membre
inferioare,
posterioare,
anterioare,
dar lasă, ‘ai pi el
(am!)
și o s-o ascund în diferite atingeri
de lumină(am un cartuș de rezervă)
în trepte și…
există!
The end!,
așa se termină filmele vechi,
mă întorc mereu în filmul meu,
în zilele mele,
în zilele voastre,
cu o tehnică nouă,
teoria fototermolizei selective***
dar și ca
să-mi spun ultimele cuvinte
și…sfârșitul firului
de păr.
Mă așez pe taburet
și dau drumul luminii în trup
în bucătărie,
apa de la chiuvetă suspină prin țevi în locul meu,
dar mai bine i-aș da drumul
într-o poezie.
Ating buza superioară să
mă șterg de cuvinte,
simt (im)pulsul luminii
ieri vârful firului îmi ieșea prin ziua de azi,
închid porii,
netedă,
pielea a întinerit.
Sunt acasă,
el,
iubitul universal e în dormitor,
(în sfârșit,)ajung și la el,
dintr-o atingere într-alta,
dar flesh-urile de lumină
hhh(ventilat)
‘ai pi el
vă împiedică
să-l citiți mai departe.
Rămâi conectat acum,
suflete,
altfel cum m-aș mai putea uita fără tine în lume?
* Înzăhărire – epilare cu miere și ulei
** Silk’in flash&go epilator IPL(‘ai pi el) aparat pentru epilare definitivă, cu amprentă mică(precizie pe suprafețe mici, dar cu posibilitate de reglare a impulsurilor — 5 trepte de reglare — pentru întreaga suprafață a corpului. Aparatul are un senzor care detectează dacă pigmentul pielii e bronzat și atunci impulsul nu se declanșează. Contează și tipul firului de păr.

Silk’n Flash &Go — 947,10 lei La oferta! 1 353,00 lei -30%(cartuș inclus+ încă unul de 1000 de impulsuri)
*** Teoria fototermolizei selective folosește energia optică, care face ca firul de păr să nu mai crească. El absoarbe selectiv energia luminoasă și o transformă în căldură. Un ciclu complet de tratament poate dura între 18-24 de luni. Într-o clinică specializată costă mult. Dar dacă-l ai pi el (eu îs moldoveancă) în dulapul de la baie te costă cu mult mai puțin.
Pentru mine, Tehnologia IPL nu e o limbă străină, dar e un dialect pe care nu-l vorbesc bine, dar…dacă am lumina potrivită, ascund tehnologia într-un poem. 🙂
Tu îl ai pi el?
SuperBlog 2014, proba de epilare definitivă cu
Punctaj obținut: 95
Alma, Alma… 🙂
Adică suflet, suflet… 😛
Exactement 🙂
Am nevoie de o clipă de intimitate….
touché… (nu ştiu ce am cu franceza azi…) 🙂
Da’ ce te grăbești așa? Că mai aveai câteva zile până la termenul limită. 😉
De ce să stau așa, dacă am avântul? 😉 Nu ți-am înțeles intervenția, oricum! E ca și cum ai fi intrat peste mine în baie. 🙂
Voiam să-ți transmit că sunt puțin invidios pentru inspirația spontană pe care o ai. Am crezut că-i evident, mai ales că ai rezultate atât de bune. 🙂
Credeam că am greșit cu ceva, undeva…:) Nu era evident, dar acum, cu explicație…trece!
Abia aștept să te văd pe tine cum te epilezi definitiv. 🙂
Tulăi! Pi el! :)))) Ce expunere! 😉
😉 Șo pi…ng! Expunerea și ea, na, ca expunerea! Nu e nici compunerea, nici impunerea…e depunerea!
ce-mi place asta: tulăi! pi-ei! cu lumină şi cu zmei!
ce caznă… pulsatilă! 😀 să definitivăm acest război întru… catifelare şi mătăsoşire.
Mă așteptam la o dezbatere pe tema rașchetării. 😛 Fii atentă, căutând informații pe net, am dat peste un forum de gagici care numai despre asta vorbeau. Și erau cu sutele. Mămă-mamă, ce-mi venea să le țin un discurs, să vină să susțină un biet blog literar cu lejeritatea lor în ale pilozității. 🙂
cam greu cu dezbaterili între literaţi, cam greu! 😀
Ce-ar fi de dezbatut? Normal ca iti doresti un asa aparat, ca sa nu iti mai bati capul. Dar asta doar daca nu te opreste calculul. Eu imi calculez vocalele si nu imi ies la numar. 🙂
Reclama ta e toata numai un suflet.
Înțeleg că mergi pe…lamă. 🙂
N-am de ales. 🙂 Dar sunt sigura ca sunt destule gagici care folosesc, numai ca sunt in alta sfera a societatii.
🙂 Trăim realități diferite eu și tipete alea…
Daca aduni zece gagici si le intrebi ce ar prefera dintre aparatul asta si lama de ras, cert e ca toate ar alege sa scape definitiv de par, nu am nici un dubiu. Dar, intr-adevar, din acestea 10 numai una isi permite sa si-l cumpere. Nevasta-mea e in categoria celorlalte 9 si stiu ca si-ar lua unul, daca ne -am permite.
🙂 Măcar știi ce să-i faci cadou la un moment dat, când îți vei permite.
Ba, mi-e ca mi-ar scoate ochii ca am aruncat banii pe geam, tot pentru nevoia mea de matase. 🙂
😛
„Doamne, câte bisericuțe au mâinile pe trup!” :))) asta m-a dat pe spate!!!! chiar ai ascuns frumos tehnologhia intr-un poem! si apropo de ce zicea psi, nici eu nu-i vad pe literarii astia de te viziteaza sa pomeneasca de peru’ de care scapa si cum. mi-am amintit de un banc cu „Peru”.
Un ungur agata o curva in Gara de Nord si o duce la el acasa. O dezbraca si vede ca era epilata peste tot.
– Unde e peru’? întreaba mirat ungurul.
– Hai sictir, la 50 de lei ora vrei sa te invat si geografie?! :))))
Știam și eu bancul. 🙂 E de pe vremea lui Ceaușescu, când nu aveai la îndemână decât aparatul de ras al lui taică-tău.
[…] Când mut ceva, totul devine roz. Mie, cel mai mult îmi place să mut atenția. Uitați-vă din nou la desene și spuneți-mi dacă mai era nevoie de cuvinte. Fiindcă, în filmul meu, degetele ţes în fugă minarete, chicotind și vorbind în alfabete secrete… Mătase în flesh-uri de lumină. […]