Alerg într-o fugă. Stai, cum adică „alerg într-o fugă”? În fine, nu mă oprește pe mine un moment de logică. Acum, în acest moment, trebuie să ajung unde mi-am propus. Nu sunt fugară, nu sunt într-o cursă de atletism, transpir pe bune și sunt reporteriță la ziarul online „Puțin mai cultural” și, e ușor de ghicit unde alerg? Nu e, că ziariștii lu’ pește nu-și mișcă șezutul de pe scaun. Mai sunt totuși unii care și-l mișcă, să nu generalizăm! Uite, spre exemplu, eu! Mă documentez pe teren. Un subiect nu se ia de la un ziar la altul, ca ciuma, cum vezi peste tot în online. Se scrie cu sudoare, se investighează, se, se…Nu căutați pe Google, nu e vreo sărbătoare, nu e ziua pământului — o oră fără curent! Și nici vreun alt demers al omenirii pentru a salva câte o chestie pe zi. Subiectul spre care mă îndrept e experimental și durează o zi. O zi fără…peretele de…F…Fug! Nu vă mai țin în suspans. E ora 00.00 și exper’mentu’ începe din acest moment. Pe locuri, fiți gata…
00:00 —Dau peretele la o parte și pătrund în camera unui dependent de filme porno. De filme porno online. E în pat cu tableta în mâna dreaptă. În mâna stângă…acoperiți-vă ochii. Mă duc să-l deconectez. Zâmbesc acum, conexiunea e bună, ar fi fost o scenă memorabilă, de o frumusețe globală, dar nu! Doar am închis — nu, nu lumina, încetați! — router-ul wireless . După cum vedeți e vorba despre o altă conexiune, cea la internet. Cum l-am lăsat fără ea( sâc!), din acest moment să vedem ce face fără. Bine, n-o să vedem, că blurăm. Nu uitați numele ziarului. Și nu-l găuriți, acum, că vi l-am pus în față. N-ar intra a lui în ea. Povestea! Deși e un subiect penetrant. S-ar vinde ca pâinea. Nu vă rămâne decât să vă imaginați jocul mâinilor frământând…pâinea! Aveți grijă cu imaginația, mâinile sus!
01:01 — Am pus peretele la loc, dar numai ca să mă lipesc de el. Ridic mâinile. Sus. Peretele e al dependentului de…jocuri online. Ăstuia ar fi suficient să-i încetinesc procesorul Intel. Dar nu ne abatem, îl deconectăm de la internet și pe acesta. Pun mâna pe cablul de internet, n-apuc bine să îl scot, că …” Mâinile sus!”
Un jucător de shootere, exact! Am ridicat mâinile. Mă uit în dreapta, maică-sa. Mă uit în stânga, soră-sa. Au ridicat și ele mâinile. Mă îngrozește scena, mă îngrozește ideea că ar putea avea taică-său un pistol adevărat în casă, așa că trec prin perete și ies afară să mă salvez.
02:02 — Intru în primul internet-caffe, și ca să beau o cafea — e și ora –, dar și pentru dependenții de-acolo. Intru pe ușă, ca tot omul. Bună dimineața! îi salut eu, dornic de un pahar de vorbă și…Conexiune închisă. Toți oamenii sunt cu ochii în gadget- uri, așa că trec neobservat. Dacă-i așa, atunci conexiune închisă să fie, dependenți de gadget-uri, rămâneți treji și…vorbiți între voi, socializați! E și ora, ce-i drept!
08:08— Nu vă mirați de săritura în timp! Când stai de vorbă, trece timpul repede și fiecare are motivul lui pentru care un lucru sau niște date importante i se stochează în creier sau nu, și astfel o conversație bună durează. Că veni vorba de stocat date, mi-am amintit că-mi trebuie un SSD. Și poate văd și vreo ofertă bună la HDD. Cum și eu particip la experiment, nu intru pe net și caut în primul magazin online care-mi trece prin cap, adică magazinul MediaDOT.ro, ci în primul magazin (terestru) întâlnit în cale. N-au în stoc. Pe moment. „Dar puteți comanda online, și noi, între timp, facem comanda și trimitem.” Buuuun. Vă trimit și io …Tăiem mai întâi conexiunea tuturor dependenților de cumpărături online să vedem ce se întâmplă. Apoi tăiem conexiunea la internet a magazinului terestru. Cel mai probabil că vânzătorul verifică acum stocul, astfel că vindecăm pentru câteva ore dependenții de o boală numită „indolență”. Fug de ea și…
10:10— Intru la doamna doctor de familie să-mi activez cipul (cardului de sănătate). Îmi zice „sănătate, mai ai de așteptat! Nu te uiți la TV? Mai vino pe la noi, măi dragă, prin ianuarie.” Am așteptat și până să intru, că toți știau ce boli au, că ” au citit ei pe internet”și dura până erau lămuriți că nu e aia și că e cealaltă sau că nu e decât ipohondrie. Le tăiem și lor conexiunea, să nu ne molipsim și noi.
12:12 – 22:22 — Ei bine, intervalul ăsta de timp îmi lipsește. Habar n-am ce am făcut. Dar poate m-ați văzut vreunul din voi, poate nu erați cu toții online. Cititorii mei online, împrospătați-mi memoria! Cum eu o să public după intervalul de 24 de ore de abstinență la net, numai bine. Un subiect bun vine pe surse și verificat. Fiți (re)sursele mele, vă rog, lăsând un comentariu la acest articol! O să fiu sinceră și o să vă spun că și „politica” redacției noastre o cere!
22:22 — Că veni vorba de politică…mă fură un gând. Ce-ar fi făcut Monica Macovei fără internet?! Conexiunea cu campania prestată în online pentru alegerile prezidențiale e evidentă, sper! Iată, evoluăm, prevăd alegeri cu like-uri în viitorul apropiat.
23:23 — Ajung la redacție, mă uit la ceas, am timp să redactez articolul. Trecu’ și ziua, dară! Fără să mă conectez la internet. Nu v-am spus la început, dar abia ce am primit postul, sunt în probe. De aceea am și cerut comentariile, ca să trec cu bine de probă. De perioada de probă. Am însă o mică nemulțumire legată de numele ziarului. Puțin mai cultural? Păi, cultura nu vinde! Să văd cum o să transcriu exper’mentu’ cât mai cultural cu putință.
— Nu e „puțin mai cultural” și nici ” mai cultural puțin” numele ziarului nostru! mă întrerupe o colegă din puțu’ gândirii. Pesemne că am gândit cu voce tare. E ” Cultural mai puțin”…
— Super! răsuflu ușurată. Ce încurcătură! De nume! E scuzabil, sunt nouă, da?! Mă și speriasem că am pierdut o zi degeaba, și că am conceput un articol care nu reflectă nici măcar acel puțin (cultural) din sintagmă.
Superblog, proba „o zi fără internet” cu
Punctaj obținut: 93
Pe la 13:13 cred ca ai vrut sa scrii o poezie, dar cum erai ocupata cu exper’mentu’ si nu te-ai conectat la net, ai scris-o pe un servetel.
Hihi! Bună asta! Mersi, Lid, că mi-ai amintit!
Am găsit șervețelul… 🙂
Oriunde mă duc,
în dragoste, în fuga mea de cutremure
ori acolo unde toate muzele se tem de sine,
îmi iau doar sufletul cu mine,
fiincă trupul meu,
din minut în minut
îmi verifică pe internet sentimentele
și-aș renunța la el,
la internet, nu la trup,
dacă aș locui într-o piatră,
într-un fir de iarbă
ori într-un copac.
Rămân conectată azi,
suflete,
altfel cum m-aș mai putea uita în lume?
Eram sigura ca ai s-o gasesti. :))) Ma bucur ca am contribuit.
Avantajele internetului, deh! 😉 O conexiune (ne)bună.
Pe la ora 14:14 radeai ca te duceai sa le tai conexiunea la internet celor care-si faceau selfieuri.
Hahahahahah….Bună și asta! Nu-și mai face omu’ o poză așa, de dragu’ pozei. E musai să-și urce albumul pe feisbuc.
Hai că stau bine, încep să-mi amintesc. 😉
E culmea! Toata lumea a primit cardul de sanatate, numai eu nu!!! Care va sa zica nu exist! Exact ca pe fb!
L-am primit de vreo 2 săptămâni. 😉 Las’ că vine și al tău.
Dacă nu postam asta, n-ai fi aflat că a primit toată lumea cardu’ și numai tu nu, ah!
Stii episodul asta? 😉 Are un inceput aproximativ identic cu inceputul exper’mentului tau.
Mă uit acuși, nu fugi! 🙂
Adică, momentul când vine soția și îi zice soțului că îl mai lasă să stea pe net cât să mai facă doar un singur lucru și el dă drumul la un film porno și face ce face și dependentului meu de filme porno online, nu? Bine, evident că am povestit pentru cine n-are chef să privească tot episodul.
Nu-l știam, așa că mă uit acum. Mulțam, pică bine! 🙂
Apocalipsă, ce să mai! Dacă n-ar fi așa porcos, cu fantoma aia sper’mentală de la final, l-aș urca în articol, ca să-mi completeze intervalu’ orar lipsă. :))))))))
Ma bucur ca am putut fi de folos. 🙂
Pe la 16 și ceva, nu ne-am întâlnit? Eram pe Strada Mare, acolo unde toată lumea se plimbă duminica, dar noi am hotărât că azi este duminica noastră! Că doar ne-am luat… Oare ce ne-am luat? Iaca, am și uitat, că am intrat pe net și m-am luat cu vorba!
Era 16:16, trecute-fix! Stai, că te-ajut eu…Ne luasem liber de la serviciu, că cineva( nu zic că eu) ne tăiase internetu’ și atunci nu ne-au mai ținut degeaba. Unde-ai mai văzut corporație să funcționeze fără internet? După ce că sunt restricții pe anumite site-uri pe care ar intra tot omu’, să nu mai fie deloc?!
Cred c-o să-mi fac apgreid, că nici la mine nu merge grozv sistemul și nu vreau să mă fac de râs în fața lumii! Ce-ar fi să schimb procesorul? Să-mi iau unul Intel(igent)? Poate că așa va ști singur ce are de făcut!
Ai niște cărări deschise! 😉
Dar tot îmi trebuie un ghid, că altfel mă rătăcesc și nu mai găsesc eu drumul spre casă!
Dar ce-ar fi să-l comand „online”, că poate îmi vine singur acasă!?
Vezi că știi a ghida într-acolo și singurel?! 🙂
Dar m-oi pricepe să-l asamblez? Ori este nevoie să mai plătesc pe cineva!?
Ce fain ar fi să mi-l asambleze cei de la care-l cumpăr! Oare cei de la MediaDot or face asta?
Poate te ajută blogul lor. Au tot felul de Tutoriale.
Uite că mi-ai dat o sugestie bună!
Voi merge pe la ei, să văd ce mă învață! 😉
Eu de când am tableta, nu mai suport niciun procesor de laptop sau calculator.
chiar de-o zi făr de net mă pregătesc. de drumuri… într-o ureche. de mâț.
dar ne mai ajută conexiunea, atâta câtă este, ca să te salut…
upgrade mai pe sară, merge? 🙂 și un ochi pe mediadot. că am ceva achiziții de făcut și mă încred în recomandarea tastei tale.
Te poftesc! 🙂
Eu aș zice că pe la 20:20 erai în mână cu cablul de internet și te pregăteam să-l tai celor care comentează aiurea în tramvai pe blogul altora.
Mișto începutul exper’mentului!
🙂 Asta aș face la orice oră, nu numai la 20:20! Începutul exper’mentului e ăla și nu altul fiindcă e potrivit cu ora. Cam îndrăzneț, totuși! 😆
Stai ca iti zic acum unde te-am… Ai exper’mentat( observ o bucurie pe toata lumea sa il scrie in forma in care ni l-ai prezentat, asa ca de ce nu si eu?) pe mine. Pe mine, care voiam sa-mi platesc facturile online. :)))
Ei, uite asta nu îmi amintesc! 😆 Depinde…dacă îți făceam un bine, da….dar altfel, nu! 😉
Cred că mi s-a întrerupt conexiunea
cam pe la ceasul unu, rupt din noapte,
răpus de-o cioara beată şi închis în carte,
dar mi-am luat megafon că să audă lumea
tot ce-aş avea de zis la ora şapte… 🙂
La ora 01:00 ești la limita dintre un jucător și jucăuș
(cioara e cam vopsită și-o ascundem în…căuș)
și nu știu unde să te încadrez: atins de…puș-
că ori un pătimaș ghiduș?
Eu nu imi amintesc cum era fara internet. Adica ce vreau eu sa zic e ca nu imi amintesc pentru ca mi se pare un timp din alta viata, un timp foarte foarte indepartat. Job-ul meu nici macar nu exista si nici n-ar exista acum daca nu ar fi netul. Mai ales ca acum lucrez de acasa.
Acum, daca n-o sa zic ce job am, oare o sa se inteleaga ca fac video-chat? 🙂
Pfai, cum am uitat de videochat?! Bine că mi-ai amintit, la ora 15:15 m-am jucat și cu conexiunea lor. Da’ cum oi fi ajuns la asta și de la ce chiar că nu mai știu.
Iar tu stai liniștită, nu înțelege pe aici nimeni nimic de capul lui, numai ce vreau eu se înțelege, OK? Te-am liniștit?
Și asta o zic așa, ca pentru mine: uite un dezavantaj al inexistenței internetului: mai puține locuri de muncă și o paletă nu prea largă de Job-uri.
🙂 Bine. Ma simt usoara.
Da, normal că ușoară, doar nu ușuratică?! 😆
Acum o să recapitulăm, ca să vedem câte ore lipsă avem:
La 13:13- scriam poezia pe un șervețel
La 14:14- nu-și mai urca nimeni selfie-urile pe rețea de F
La 15:15- nu videochat-ului!
La 16:16- plimbare cu Mugur și era foarte aglomerat(corporatiști liberi și mulți)
La 17:17-
La 18:18- nu-și putea plăti nimeni facturile on-line
La 19:19-
La 20:20- nimeni nu mai comenta aiurea pe blogul altuia
La 21:21-
Așadar, încă 3 și recuperăm toată memoria unei…zile fără internet.
Fără internet copiii își fac temele, mănâncă la timp și au chef de mai multe activități extrașcolare sau în aer liber. Dar dacă ar folosi Internetul ca să citească mai mult, ar fi ceva!
Puțin mai cultural. 🙂
Sunt și avantaje, și dezavantaje. Bine, totuși, că experimentul ține numai o zi. 🙂 Sunt mulți colegi de facultate sau din școala generală cu care țin legătura numai prin intermediul internetului. Așa m-am și regăsit cu o parte din ei. Super exper’mentu’ tău și, baftă!
Hehe, ar fi fost culmea să tai conexiunea copiilor. Îți dai seama ce gălăgie intergalactică s-ar fi produs?! Merge, totuși. Le-o tăiem la 21:21. 😉
Ai tăiat conexiunea unui anume radio online la 19:19, în timpul emisiunii SuperBlog. 😉
Să vezi ce-ți tai eu coada! Lasă radiourile online în pace! Da’ pentru o zi, hai…treacă-meargă. Mai umplem și golurile. 😉
Ar mai fi 17:17 de reconstituit…
Știu tot eu, da’ te mai las să fierbi. Auzi? Nu ți-e frică că se organizează ăștia într-o tabără( nu tabere) de rezistență? Adică, să te lase și ei pe tine fără ceva?
Jora, vrei să-ți tai rația de păpică? Și, nu uita, ai și tu blog! Nu mai pupi nicio transcriere! 😉
La 13:13- scriam poezia pe un șervețel
La 14:14- nu-și mai urca nimeni selfie-urile pe rețea de F
La 15:15- nu videochat-ului!
La 16:16- plimbare cu Mugur și era foarte aglomerat(corporatiști liberi și mulți)
La 17:17- ?
La 18:18- nu-și putea plăti nimeni facturile on-line
La 19:19- emisiunea SuperBlog de pe Lynx se muta în offline
La 20:20- nimeni nu mai comenta aiurea pe blogul altuia
La 21:21- trimiteam copiii la culcare
Mai rămâne ora 17:17, dar aș putea prelungi plimbarea cu Mugur și atunci aș putea să închei aici exper’mentu’ de recuperare a memoriei. Las magazinu’ deschis, totuși, poate mai pică cineva pe aici.
Mulțumesc surselor! 🙂
De internetul blogărului nici pomeneală, nu?
Care scrie advertoriale, nu? 😉
Dacă zici tu… 🙂
Nu că n-ai putea tu. Dar fiindcă e memoria mea accept numai ce vreau eu să îmi amintesc.
Deci, la 17:17 nu îmi amintesc dacă am tăiat internetul scribilor de advertoriale. 🙂
Dar e posibil.
Așadar, exper’mentu’ e complet acum:)
La 13:13- scriam poezia pe un șervețel
La 14:14- nu-și mai urca nimeni selfie-urile pe rețea de F
La 15:15- nu videochat-ului!
La 16:16- plimbare cu Mugur și era foarte aglomerat(corporatiști liberi și mulți)
La 17:17- adio blog, adio adveroriale
La 18:18- nu-și putea plăti nimeni facturile on-line
La 19:19- emisiunea SuperBlog de pe radio Lynx se muta în offline
La 20:20- nimeni nu mai comenta aiurea pe blogul altuia(normal, fiindcă adio blog)
La 21:21- trimiteam copiii la culcare
Vă mulțumesc tuturor pentru (re)surse! Memoria mea e acum în parametrii ei normali. 🙂
Înainte de internet mi-aș fi petrecut vremea fără să mă gândesc cum să îl tai și altora. Dar odată ce știu că el există, nu pot să îi las pe alții cu, știind că eu nu. 😉