alma nahe

Există parfumuri online

In dicţionar de mişcare on Noiembrie 2, 2014 at 3:45 PM
image

Erika Kuhn -Presentimente

00187

Dacă privesc înapoia anilor, am bănuiala că ne știm de suficient de mult timp încât, atunci când închid pleoapele — doar ca să simt mai bine adierea vântului — să te recunosc venind. Un vechi camarad, mereu alături,  deși e greu să te ții după mine, înțelegând totul și învăluind totul.

Știu, împreună facem o pereche curioasă, așa că mi-am luat obiceiul să te ascund.  Azi ești sub eşarfa verde(eu și sensibilitatea-mi inadecvată pentru verde), relicvă şi ea din alte amintiri, din alte tablouri, croite la repezeală, unele uitate. De tine, însă, îmi amintesc perfect şi văd cum ne-a fost alegerea: spontană. Aproape ciocnire.

— Chiar îţi aminteşti?

În glasul tău există o umbră de îndoială pe care o trec repede cu vederea. Pentru că ştiu. Pentru că văd atât de limpede scena(stăteam pe o bucată de scândură pe care o trecuseră toate apele): simţeam lemnul sub tălpile goale şi o lumină de miere curgea stins într-un colţ.

— Creioane ascuţite!am spart eu tăcerea ca de praf roşu, dar rostirea îmi era mai mult şoaptă, să nu-l spulber.

— Cedrul de Atlas! mi-ai făcut cu ochiul și mi-ai tradus gândul, iar eu am privit atunci în jur, cu mirarea că niciun copac nu se ridica între noi. Ştiu cum arată un copac! Știu cum miroase cedrul, a creion proaspăt ascuțit!am vrut, dar am renunţat să te contrazic pentru că mi-ai suflat repede o altă aromă, ca de frunziş peste care ploaia de miazănoapte îşi trecuse degetele. Pa-tchou-li? ai continuat. Întrebarea îmi alunecase din mână, o scăpasem privind cum striveai cu degete lungi o floare de foc, curioasă alegere pentru decorul nostru minimalist. O muşcată?!…

Am mușcat buza de sus, plecată. Plecată și pentru că aveam de plătit nişte facturi ori de adunat lozinci în şorţul meu alb. Aşa (că) te-am lăsat, în locul tău, de sticlă. Dorindu-mi să mă aştepţi. Tu luceai deja, auriu-trădător, aproape râzând:

— Ellena!…strigai, dar…

Nu-ți ieșeam. Eram deja (în) stradă, aşa că nu te-am mai auzit. Probabil că în experienţa noastră alchimică, întâlnire a pământului cu sufletul meu de aeriană, era nevoie şi de apă, al treilea element.

— Greşeşti!mi-ai şoptit la încheietură. Greşeşti mult! Caută-mă în amintiri mult mai vechi şi în emoţii cu mult mai adânci! Și, cu o mişcare iute, de mână, ai dat deoparte vălurile trecutului, schimbând decorul: înaintea mea, o fetiţă cu zulufi roşcat-aurii, trecând prin colbul verii. Tălpile ei goale atingând pământul uscat, care parcă râdea şi el.

Înaintea ochilor ei ca nişte scântei curioase, aprinse de pistrui, uite, se ridică o casă albă, măruntă, în ferestrele căreia râd muşcatele roşii ale bunicii. Fetiţa, cu şorţul ei alb peste rochiţa legănată în mers, strângând în palma mică creioanele ei colorate, strigă:

— Bunicăăă…, am venit! Dar bunica — Elena o chema — acum doarme. Un somn vegheat de îngeri.

Tristeţea din jur miroase a răşini arse de soare.

Există un parfum precum o confesiune, una de fum, din picături de esenţă amestecate după reţetele sufletului.

Întorc repede chipul spre tine, cu lacrimă, dar acum ştiu: întâlnirea noastră a fost mai demult, a fost pentru totdeauna, din suflet şi din cele mai dragi şi profunde amintiri, iar tu, parfumul meu, ai fost mereu un mesager, aidoma Arcadianului.

— Terre!*te strig, te miros, te zic…
00187

*There D’ Hermes, un parfum masculin, încadrat în clasa chypre lemnos, creaţie a francezului Jean Claude Ellena, un amestec luminos de citrice, silex, piper roz, muşcată, cedru roşu, patchouli, vetiver şi benzoin dulce, balsamic. Lansat în anul 2006 şi deţinător al Fifi Awards la categoria Men’s Fragrance of the year- Luxe (2007) a devenit parfumul meu printr-un joc, dar care o să rămână la secret. Numai până data viitoare. Un parfum masculin care, aşa cum s-a întâmplat şi cu Vetiver al casei Guerlain sau mai bătrânul Jicky, a trecut repede bariera sexelor, devenind o alegere feminină, ca o declaraţie de neuitare şi de rămânere pentru că parfumul, un amestec de uleiuri şi esenţe aşa cum este definit, este cea mai intensă formă a amintirii.

Și, pentru că atunci când ne întâlnim alesul din flacon, cel care ne poartă semnătura prin viaţă, alegem cu sufletul, aleg pentru totdeauna acest set de parfum deosebit:

image
de pe OnlineParfum.ro
Astăzi, eu (te) ştiu, ai fi vrut să rămâi un secret, așa cum ai fost și până acum, dar te iubesc prea mult și am vrut să înțeleagă și alții ce și cum iubesc eu, o pământeană-aeriană îndrăgostită de un excelent parfum online (a se citi aerian de pământ) și unde te pot găsi, mai ales.

image

 

 

 

00187

Superblog 2014, proba de „par fum” cuimage

Sursă de informații: o pisică(oare care?)

 

Punctaj obținut: 90

Anunțuri
  1. N-am crezut că aş putea citi despre un parfum cu lacrimi în ochi şi cu surâsul pe buze. Dar Alma are nişte creioane ascuţite în suflet şi scrie cu ele…

  2. Frumoasa amintire, chiar asa ne invaluie parfumul atunci cand vine de departe, din trecutul nostru.

  3. de fapt şi de drept este ditamai dezvăluirea în textul tău şi, la cum te cunosc, mă aşteptam să fie un parfum masculin alegerea ta dintâi. poate că întâlnirea a fost la momentul achiziţiei, dar aşa cum se întâmplă mereu, amprenta noastră se dezvăluie în timp…
    neaşteptată este alegerea cedrului (favoritul meu) şi faptul că ai ţinut minte creioanele ascuţite care mă tot fascinează pe mine. 😀 şi-ţi mulţumesc.
    reclama care a însoţit acest succes al unui parfumier „in house”, ellena, mare admirator al lui roudnitska şi cellier (nota de benzoin se apropie teribil de acordurile primei doamne a parfumeriei) contrazice complet confesiunea ta: experienţa alchimică a celor trei elemente- pământ, apă şi aer- dar o prefer de departe pe a ta (muşcata este o floare…. atât de românească!). pentru că este mai intimă, extrem de personală, un soi de spovedanie (exerciţiu rar la tine).
    şi, cu gândul la bunica ta, îmi doresc să am ocazia să-ţi dăruiesc cândva primul parfum românesc.borangic, care va apărea sub semnătura lui octavian coifan în acest an, în cadrul conceptului in house, la paris. se spune că ascunde în el o floare ce înfloreşte o dată la trei mii de ani.

    cât despre parfumurile online, felicitări site-ului. am citit cu plăcere oferta ce include nume mai puţin cunoscute pe piaţa românească (shisheido de pildă) şi m-am bucurat să văd descrieri apropiate de esenţă.

    • Nici nu mă așteptam să-mi vii altfel decât așa, în completare, psică pe pervazul știut voit în amușinare, în noutate, în vechiul meu…par fum, da. El e astăzi parfumul. Întâmplarea din nume a condus înspre bunica. În ultima vreme orice mă duce într-acolo, unde e dusă și așa rămâne. Dar era și ieri un parfum. Și mâine o să fie unul…Dar tu știi, nu mai mâzgălesc p-aci!

      Să nu uit de Borangic! Că aproape și-l uitasem de cuvânt. Unii nu uită de-o floare care înflorește o singură dată la trei mii de ani, dar noi uităm cuvinte. Sper să nu ne uite și el, cuvântul, într-o bună zi. Eu uit chipuri, dar nu uit Omul. Mulțumesc! Dar și asta știi deja! Uneori e un tueutu la mijloc, o împletire ca de…turban.

  4. şi că făcusem referire la reclamă…. iat-o (uitasem s-o inserez anterior)

    • Nisip roșcat, precum părul meu…poate că așa aș fi căzut pradă( regăsești praful roșu și-n amintirea de mai sus), dar mi-am amintit că o lacrimă poate pica pe un obraz de sus, dar și de mai sus. 🙂

      Subtil H-ul de final, după ce sticla cade…

      • rămân la ideea că parfumul (şi ştii că spun mereu asta) ne dezvăluie pe noi. reclama în sine este ok, poate fi ademenitoare până la un punct, dar confesiunea în şi din parfum este mai mereu surprinzătoare. pentru că este intimă… altfel e praf roşu în vânt.

        şi uite cum m-ai făcut tu să bântui printre flacoane… iar. 🙂 (bine, a fost o bântuire şi pe la mine, fix prin postările dior, semn că unele parfumuri se-mai- vând bine, sau se caută…)

        • Reclama e sex! Nu sexi, sex! Vindem cârnații, facem reclamă la sex! Vindem brânză, facem reclamă la sex. Că în acest caz limba română e darnică e doar o întâmplare…și dacă ziceam pere sau mere, tot acolo ajungeam.

          Acuma, na, mirosul e impulsul hotărâtor de-a cumpăra. Imaginea e doar sex, cum ziceam. Închizi ochii și îl iei pe individ cu tine în pat. 🙂

          Deci ai bântuitori printre stecluțele cu parfum de psică? 🙂 Hmmm, vedem noi cine o fi scris despre Dior…

          Mi-ai amintit de Dior-ul meu.

          • depinde cum asociezi… 🙂 eu, de pildă, am să-ţi spun că imaginea în sine mă duce cu gândul la arabia. no sex, just sand! şi vechi reţete de răşini topite în arşiţă… avicenna, platonicianul, căruia îi datorăm alambicul…

            ceea ce deosebeşte terre de un attar (parfumul arab vechi de când lumea) este nota de silex, tuşa metalică- latura urbană- şi absenţa ingredientelor tipice. arabii sunt nebuni după trandafirul de damasc şi după răşini. dar îi poţi condamna? 🙂
            altfel, ellena a lansat pe piaţă un clasic. unul magistral.

            aaa… şi mi-ai amintit: oare au pe site vetiver? ia să vedem…. 🙂
            cât despre bântuire… e ok, câtă vreme sunt doar sursă de inspiraţie.

  5. Uite, eu am în casă un Masaki Matsushima și tot eu mă dau cu el. 🙂 Dintotdeauna am fost atrasă de aroma de tutun. Și, după ce că fumez, aș fi în stare să pun tutun și-n șampon, și-n săpun. Să dorm pe o plantației de tutun. 😛
    Dintotdeauna am fost atrasă de parfumurile bărbătești.

    De la femei, îmi e drag Jungle L’Elephant de la Kenzo. După cum observi tot o aromă bogată în condimente, deși, dacă e să mă întrebi mie nu îmi place vanilia. Dar îmi plac cuișoarele și atunci e de înțeles de ce îmi place totuși combinația. Eu îl port la încheieturi în timpul zilei iar seara, fiindcă e un parfum de seară, pe gât.

    Na, că m-ai făcut să mai dau din casă. Nu tu! Pasiunea asta a ta pentru ce e dincolo de flaconul de parfum, o pasiune molipsitoare, așa să știi! 🙂

    Nu am observat dacă au Vetiver.

    • m-am uitat eu după vetiver. 😀 eu caut o notă de tutun mai profundă, greu de zis cum ar trebui să fie aceea, în vetiver-guerlain mi se pare totuşi prea soft. adică știu exact cum vreau, ca în clasicul cuir de russie, da cine crezi că ajunge să aibă un chanel vintage????

      cumva jungle ţi se potriveşte. de fapt, parfumurile kenzo (şi flower intră în asta cu tot cu simbolul macului) eu le asociez mereu cu femeile care au o anume forţă, vibraţie. femeile care sunt independente. şi mi se pare logic să îţi placă jungle câtă vreme tocmai te-ai confesat prin terre, sunt multe elemente comune.

      şi mai are jungle ceva… floarea bunicii tale, iasomia. eu îmi amintesc şi ştiu că şi tu (şi aş vrea ca asta să te facă să zâmbeşti, chiar dacă ştiu… crede-mă că ştiu foarte bine cum usucă dorul).
      ce ziceam mai sus? a, da, parfumurile vorbesc despre oameni şi de când te ştiu este prima oară când te spui atât de mult pe blog. 😀

      • 🙂 aaaa, ce frumos știi tu să reții și să amintești. Aproape că uitasem de floarea ce mi-a cerut s-o miroasă bunica pe patul de moarte. Tu mi-ai sugerat atunci să îi duc iasomie, n-am uitat.
        Sigur că vorbesc și parfumurile despre oameni. Precum vorbesc și comentariile la un text. Păi, numai uitându-te la comentariile tale se vede omul, omul pasionat, omul prieten, OMUL.
        Și, deși știi că…eu tot îți mulțumesc!

  6. Bunica ta era excelenta. Sau cum se mai zice: un parfum de femeie! Ma bucur ca am avut ocazia s-o cunosc. Ne uitam greu tristetile. Dar ni-i aminteste pe cei dusi dintre noi sau de la noi cate o aroma si asa ii pastram vii.

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: