alma nahe

Talentoare de varaton

In cinema turnat on August 4, 2013 at 10:00 PM

image

Tristaler vs Cristaler. Şi cu asta, ce? Cum ce? Două indicii bifate. Misiunea are legătură cu Agenția rivală! Măi, să fie! Pare mult prea uşor. Niciodată până acum indiciile n-au mai fost atât de mură-n gură.  Mie murele nu-mi plac!

Nu mie, lui Drogor! Mie îmi plac! Ca să nu-l las mânjit la gură cu mure,  schimb fructu’. Nici mie nu mi-ar plăcea să-mi bage pe gât cineva ceva neplăcut. Deşi, punem gura pe toate prostiile! Da’, mă rog, fiecare cu gustările lui!

Aşadar, reiau! Bla, bla, bla, indiciile n-au mai fost atât de lămâie-n gură. Încă un indiciu și…parcă văd că o să alergăm după cai verzi pe pereți toate cele trei zile. Talentul autoarei — tocmai plesnește din priviri niște muște drăguțe — în ale prozei sf, nu dă nici el semne — și nici pete de sânge — cum că s-ar ajunge undeva cu povestea în viitor!
Talent, oare? Ce îți trebuie ca să devii…Stop, apă-n gură(de la lămâie)!( Prea) schimb subiectul!

Aici, Drogor! Cum am zis deja, lucrez pentru agenția Tristaler(care e mână în mână cu Orange-ul). Suntem în avionul spre China, iar ca să îmi notez toate gândurile — deși mă încearcă o lentoare în ton cu vara —, folosesc șerbețiv-ul din dotare. Pentru asta folosesc telurictuș, și în caz că vă mirați, am voie în avion cu gadget-uri de care n-au auzit. Îl ţin oricum setat pe Airplane Mode. Nu se ştie niciodată cine conduce avionul!

Cu Orange s-a rezolvat, li s-a părut corectă analogia cu Europa chinezilor (și dacă nu vă mai amintiți sau n-ați citit ” Verdicton: Cristaler!„, vă invit să citiți).

Abia aștept să ajungem la hotel și să-mi butonez noua jucărie. E cu mult deasupra răposatului colorbit.  Cu Go Europe, o să fie floare la ureche…nu, nu floare la ureche! Pai în gură…da, pai în gură va fi misiunea asta. Şi cu aplicaţiile potrivite, vom fi trei sperietori! Să descriu puţin. Cu un pai în gură, o frecăm plictisiţi şi contemplativi! Cu mai multe paie…suntem smart, costuri la factură, minimale!

Sunt la un search distanţă ca noul colorbit să fie utilizat la capacităţile-i de  spygadget.  Ia să vedem…Orange Travel, GoodReader, AirVideo, Friendly Facebook ( 😉 ), Skyfire Browser, Google translate.  Pe aceasta din urmă o s-o pun pentru distracție, e sursa mea de comedie. Vorbiți chineza, domnule Google translate!

Să nu uit de Lungere, noul partener și de Alinaval, vechea și dulcea mea parteneră. Suntem de vreo 3 ani împreună. Nu, nu în sensul ăla! N-am văzut-o dezbrăcată decât în misiunile în care eram soț și soție, și, pentru acoperire, se lăsa descoperită. Azi un umăr, mâine altul, am văzut-o toată, o știu pe de rost. Are trei alunițe acolo, știți voi unde, dispuse sub formă de triunghi. Ăsta a și fost motivul pentru care au cooptat-o în Agenție.

Despre Lungere nu pot să vă zic deocamdată nimic, nu știu mare lucru. Decât că pute încă. Acoperirea lui ca cerșetor l-a transformat în unul. Degeaba și-a pus costumul ăsta elegant, degeaba s-a spălat și parfumat. Tot pute!

V-am zis că-l fac praf în capitolul ăsta! Iar eu tot în clişee lingvistice o ard. Apropo de clişee lingvistice. Mie nu-mi vine să le ocolesc în proză, fiindcă dacă vii cu chestii ermetice, nu te mai înţelege nici dracu’ Dumnezeu! Clişeele sunt atât de tari! Trăiască clişeele! Era mai bine să-l fac (cu) ou şi cu oţet? Sau chisăliţă?  Gata,  am găsit! Nu vă deranjaţi să-mi daţi vreun răspuns! Un simplu like e de-ajuns! Să-l strivesc ca pe un muşuroi de furnici! Da, îmi place! Simt câteva furnicături.

Pe Alinaval pare-se că n-o deranjează câtuși de puțin. Că pute! Altminteri nu și-ar mângâia gâtul și urechea dreaptă singură, și, mai ales n-ar chicoti la fiece cuvânt al lui picioarelungi ăsta. Presimt că voi sta singur în cameră. Dar e ok, face bine misiunii, pot rămâne mai concentrat.

Despre excursia în China, la aterizare, firește! Las timpul să-și facă de cap, nu gata, țac-pac, în trei timpi, trei mișcări, trei paragrafe, am ajuns! Drumul e lung și obositor!

Nu deținem toate detaliile, cum spuneam, de-asta şi povestesc toate prostiile, picanterii de efect, ca să întreţin iluzia că se poate scrie un roman, numai pornind de la o ofertă cu nume atât de dinamic.

Mai rămâne să înțelegem ce-i cu verdicton-ul. Autoarea habar n-are încă! Da’ îi pică ei fisa! Na, că acuma a lăsat baltă firu’ narativ şi a aruncat undiţa după un titlu de poem, Proprietăreasa de cuvinte! N-a pus nici titlul la chestia asta de se vrea în părţi, roman. Din părţi, vă zic eu, Drogor!

— Pune-ți centura de siguranță! mă atenționează Alinaval.

Semn că mai are ochi și pentru mine? Nu! Semn că am ajuns.

Toți trei am primit câte un colorbit de fiecare, personalizate toate trei.
Deocamdată nu le putem folosi, dar îndată ce vom pune piciorul pe pământ chinezesc,  va începe și aventura!

Lungere și-a deschis deja colorbit-ul. E rapid! Cred și eu, el are două mâini, și la cum o ține de subțiori pe Alinaval, ca să-și coboare bagajul de mână, parcă ar avea patru. Mi-l deschid și eu, după Alinaval. Sunt politicos, n-ai ce să-mi faci! Puteam să i-o iau înainte, cât se dădea huța-huța în brațele lui Lungere. Dar, nu! Sunt englez până în măduva oaselor!

Cling, Cling, Cling…nu, n-am înnebunit! S-au sincronizat colorbit-urile. Am primit locația: China românească.

— Ceee???

Sunt trei de e şi trei de ?, pentru că ne sincronizăm noi trei, uimiți de surpriză.

— Habar n-aveam că au furat și ei un colț de Românie!  Lungere e vădit surprins, observ.

— Eu sunt curios ce colț anume! zic eu, în timp ce mă chinuiesc să desfac o pungă cu sărățele. Evident, le împrăștii peste tot, ce să faci cu o mână lipsă? Am o metodă, mi-am pus-o la punct, apuc cu dinții dintr-o parte, cu ei susțin, cu mâna trag. Doar dacă plasticul e de calitate, funcționează. Dacă nu, urmează un episod comic, ca cel de acum câteva secunde. Mă uit cu coada ochiului la cei doi parteneri ai mei. Alinaval e gata să mă îm…pungă.

— Fii mai discret!

Sunt, sunt! Cum să nu? De parcă oricum n-aș atrage atenția deja, numai și numai fiindcă sunt ciung. Ciung! Să nu credeți că-s revoltat, am repetat cuvântul fiindcă ciung sună așa de chinezește! Nu observasem până acum.
Și eu sunt curios ce au furat chinezii de la noi. Eu, dacă eram chinez, aș fi furat Casa Poporului. Dar, vom vedea mai încolo.

De un lucru, însă, sunt sigur că v-ați prins! Ca să fii spion în smarttimpurile astea, trebuie să fii talentoare de varaton. Eu sunt unul! Dacă veți sta cu ochii pe mine, vă veți lămuri. Până în miezul acțiunii, vă las deocamdată să încasați subtilitățile, dar și bold-urile.

Mi s-a făcut foame, și cum sărățelele zac pe jos, ca niște ochiuri de lumină reflectorizante — cel puțin pentru stomacul meu — urați-mi poftă bună! Am ochit un McDonald’s restaurant chinezesc la ieșirea din aeroport. Dacă nu-l găsiți pe hartă, e pentru că e doar o acoperire, în subteran e o filială a agenției, urmează s-o activăm.
Cam atât! Dacă ați ști mai multe, aș fi nevoit să vă împușc! Ce-mi place replica asta!

Ce trebuie să ştiţi e doar atât:  Un euro pe zitrei zile, trei euro! Apoi 0,15 euro / minut, 0,062 euro / SMS, 0,28 euro / MB de trafic de interne! Că în rest, dacă  vă mai zic eu una-alta, adică ce aplicaţii să folosiţi şi ce nu, nu-mi mai deschid Şcoală de Spionaj! Bine, n-o să se cheme chiar aşa! Talentoare de varaton sună bine? Voi ce ziceţi?(nota autoarei: hai, că am învăţat cum se încheie în proză, nu, Sonia?)

PS: În caz că vă întrebați și cum scriam în timp ce făceam și alte acțiuni, chiar și în primul capitol, care necesită mai mult de o mână, fiți smart! Folosesc telurictuș și șerbețiv- ul. Amestecului eu îi zic ser bețiv. Scrie, nu după dictare, ci după dicteu. Automat. Pentru colorbit folosesc limba. Știți doar că e cel mai puternic mușchi. Am totul sub control! Ca în spot-ul publicitar de mai jos! Fain? Sau cum?

00181
1. Articolul acesta, ca și acesta, participă într-un concurs Orange, care pune la bătaie 3 premii. Care-s acelea, le vedeți dând click aici sau aici. Vreau să atrag atenția că opțiunea Go Europe e valabilă numai în zona 1. În poveste am inclus și zona 5, dar, firește e doar în capul meu inclusă, textul de față fiind încadrarea într-o zonă literară confortabilă, căci n-am călătorit în afara țării decât până la frații bulgari, și asta acum o sumedenie de ani, pe când roaming- ul era la început, dar de care am uitat atunci,  cu desăvârșire. Astfel că, eu și cu încă doi prieteni cu care am mers, un el și o ea, a trebuit să stăm lipiți unii de alții, căci aveam degeaba telefoane mobile după noi. Când ne îndepărtam prea mult unii de alții, după preferințe în materie de shopping, foloseam degetele. Nu pentru semne, ci ca să fluierăm!
2. Psilunatici: psi©,  Verocarmen pricopAdrianaroxana
3. Habar n-am dacă voi continua povestea. Ea a venit grație psicii, a cărei idee a fost să ne jucăm în cuvinte altfel. Și grație concursului, că altminteri la proză, ca la război(nu ca la plăcinte). Adică, înapoi!

Editare ulterioară: Povestea a continuat, iat-o aici, într-un nou capitol.

Anunțuri
  1. Nici mie nu-mi vine proza ca pantoful.
    În schimb tu m-ai păcălit, ai dansat ca la bal şi n-ai şchiopătat o clipă.
    Baftă multă! Am citit care-s premiile şi colorbit sună mai pe înţeles. Aşa că să ai parte de cel pe care ţi-l doreşti!

  2. Şcoală de spionaj? Fluierături la bulgari, Alinaval care nu se strâmbă că pute unul …picioare lungi, concurs şi multe informaţii! Sunt ca la dentist, nu degeaba trăiesc cu unul în casă. Dar tot închid gura şi o deschid să-ţi spun succes şi baftă! Mă auzi? Baftă!

    • A, da…Totuşi, Alinaval se gândeşte să-i zică lui Lungere, de cum ajung la bază(şi de-acolo la hotel) să facă un duş. 😛
      Multumescu-ţi, Adriana, mă auzi? MUL-ŢU-MESC!

  3. Baftă! Ca și poeziile tale, proza este surprinzătoare. Și sunt mândră că unul dintre cuvintele poveștii tale este numele meu. 🙂

    • 😉 Mulţumesc, Sonia! O fi surprinzătoare, pentru mine nu e…pe mine poeziile mă disciplinează, altminteri, uite proza ce-mi face(sau ce-i fac eu ei)! Mă împrăştie până la/ în chin(a).

  4. da ce curg like-urile! ooooiooooi…
    l-am pus şi pe-al meu însă numai şi numai pentru că realmente meriţi colorbitu cela. sincer, girl, m-ai făcut praf. aloo, se aude la juriu?
    de-o să continue sau nu povestea, dacă de mine depinde să stârnim (sau stârpim) imaginaţia, contează pe mine!
    smartgril, smartphone. corect.

    • Like-urile curg, da’ de pus dop, pusesem. Numai că dedesubt e efervescenţă şi sare…şi piper. 😆
      Lasă juriul să te vază şi pe tine, psi©ă! Altminteri, la strigături pentru moa ştiu că eşti prima(şi ultima, I think…) 😉
      Povestea o continui, că e păcat. Numai să-mi zici cum a fost cu orange Go, ca să am material. Îmi place să împrumut din realitate câte ceva, cât de mic, un cât(nu câţ) acolo. 😆

  5. @ Buna dimineata !
    In ” IL SILENZIO ”

    sa te bucuri de toate cele bine facute !
    Cu stima,
    Aliosa.

  6. Grozav cum ne-ai mai plmbat! Dar China românescă, asta m+a dat gata!

  7. Alma nahe aici trebuie să vin cu carnețelul să iau notițe. ”autoarea tocmai plesnește din priviri niște muște…” Am izbucnit în râs. Când citesc ma bazez pe sugestia amplă încât trăiesc în mijlocul scenei.

  8. Și eu. De aceea „autoarea” e capul operațiunii și apare de după câte un rând din când în când. 😉 cu tot cu crimele ei.

  9. China-i in toate si in toate sunt chinejii. Doamne ce imi mai plac prostiile mele… Ma mandresc cu tine pe la altii si le spun: vezi ce fain o scris fata asta? Unii mi-au spus: da’ io nu am inteles nimic… Pai daca esti prost, le-am zis!

    Una peste toate mai spun ca mi-ai dat de gandit cu spotul cela publicitar. Plec intr-o scurta vacanta in Italia, revin de acolo cu avionul, oare ce sa-mi iau cu mine?… Si mai mult, oare ce sa nu-mi iau cu mine? Daca in loc de rucsac vine pe banda stuardeza cu picioarele dupa cap si cu periuta de dinti in gura? 🙂

    • Contorsioniste sunt peste tot! Dacă vine pe bandă încă una, doar n-o s-o îndrepți tu, Urieșe! Da’ eliberează-i gura, că o femeie fără gură e ca și cum ai pleca în vacanță fără telefon! Și dacă pleci în vacanță fără telefon, înseamnă că ai plecat fără portocaliul Go. 😉
      Cât despre neînțelegătorii care mă citesc, dar de înțeles IOC, nu-i bai. Am citit pe la unii dintre ei chestii mai grele decât ce „predau” eu aci! Mă întreb, pe-alea cum „n-ai, bă!”(mama naibii vorbind) le-au priceput? 🙄

  10. Am citit, am ajuns în dreptul unor cuvinte, mi s-a făcut brusc amintire de mâncare chinezească. Şi tot aşa brusc, dor de cineva, un dor legat cu beţişoare în a căror neînmânuire era tare îndemântică.
    Şi dacă e să îţi răspund ce fură chinezii de la noi, cineva ar zice că femeile; doar pe unele, e drept, nu pe toate, şi alea unele, doar câteva la număr.

    • Eu n-am mâncat niciodată mâncare chinezească, de aceea am și sărit peste masă.
      În poveste, dorule, chinezii fură orașe. Dar se poate spune și așa, și anume că, o femeie e un oraș.

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: