Am luat un tub de culoare,
oarecare,
l-am presat,
l-am împrăştiat pe hârtie,
mai întâi cu degetul arătător,
apoi cu palmele amândouă.
Am mai luat încă câteva tuburi de culoare
şi când hârtia n-a mai suportat,
m-am mânjit din cap până-n picioare,
m-am colorat,
mi-am adăugat şi umbre
şi pe urmă m-am aşezat la uscat.
Culoarea crăpa pe mine,
mă mânca pielea,
mă mânca şi gândul:
ce mama naibii am încercat eu aici?
Să văd dacă găsesc şi nişte sclipici.
Am găsit,
în razele soarelui nici că mai vedeam în sine.
De ce-am făcut-o? mă întrebam.
Colorez bine, mă minţeam
şi sclipeam şi mai tare.
În tot acest timp,
cât nu mă mai căutam în formă
şi dimensiune,
am rămas tot ce eram,
un enunţ poetic c-o defecţiune.
Alma Nahe(r) 
nu căuta sclipiciul în soare,
culoare
ne trec ca năduşelile dinspre frunte
către spinările aplecate,
de nedreptate
şi de necuvânt.
pe.acolo vom face autostrăzi
din tuburi de iluzii
şi-om trimite gândurile la adăpat,
cai sălbatici
ai uitării.
Nu, nu…că eram sub duş când am scris, voiam să-mi frec pielea, ca să scap de influenţa soarelui.
păi tu ţii tuburile în baie să le prindă umezeala? 😛
Păi cine a zis că eu îmi ţin duşul în baie? 😆
de fapt, da… nici tavanul nu-ţi şade deasupra capului, deci nu văd de ce ar sta duşul în camera de to(u)aletă.
Da, da…plus că eu încă locuiesc într-un perete alb.
Lumea poate fi un uriaș spectacol de măști colorate
”m-am mânjit din cap până-n picioare,
m-am colorat,
mi-am adăugat şi umbre
şi pe urmă m-am aşezat la uscat.”..
Sufletele nu se pot colora, nici sclipiciul nu ține..
Exact! 🙂 Dar e imposibil să nu te regăseşti în descriere, oricât de corect ai încercat să fii în viaţa asta trecătoare. Ne punem sclipici atunci când nu ni-l recunosc unii, din nesimţire, şi ne punem măştile colorate atunci cădem pătimaşi, în aceeaşi oală a ego-ului…în acelaşi carnaval. 🙂
Printre atatea culori, atatea cuvinte frumoase si atatia oameni talentati, nu pot decat sa ma fac mica si sa citesc aproape in liniste, de teama sa nu deranjez.
Ba să nu te faci mică! Să ni te arăţi în toată splendoarea-ţi, în nunaţele tale, în culorile tale, că AICI, în joaca de-a scrisul, aşa venim/ am venit cu toţii, cu propriile noastre culori, nu mărimi. 🙂
Alma, forma asta de enunt poetic cu defectiune, are o particularitate rara: straluceste in culori.Mi-a placut la nebunie poezia asta. Pictezi? altfel nu ai sti cum se foloseste tubul de culori, si cum sa te manjesti cu degetul ori cu palma. E si aici o intreaga stiinta.
Pictam. N-am mai făcut-o în ultima vreme.
Mă bucur că ţi-a plăcut, fireşte. Genul ăsta de poem îmi iese, de obicei, în diferite ipostaze extreme, în care mă regăsesc. Spre exemplu, când mi-a venit gândul ăsta, eram la duş. 😆
Inspiratia nu iti verifica locatia. 🙂 M-am molipsit si verisific.
Ce m-as mai dori si eu culoare
Dar de unde atata soare ?
🙂 Din tine…
Asadar culorea si sclipiciul nu ti-au putut estompa enuntul poetic… ca de defectiune nici nu poate fi vorba 🙂 🙂 🙂
O, ba da! Eu sunt genul de enunţ poetic, care are o defecţiune majoră. Nu ştiu să fiu serioasă şi gravă. 😆
🙂 🙂 🙂
O să dai tu peste o culoare împresurătoare
care te va ameninţa că nu ai stat să o înţelegi,
cine ştie cum,
şi ai dat-o deoparte pe când ea era cea care te fixa
şi ţi se va desena ca o vrăjitorie,
şi va veni rotitoare înspre tine,
şi te va aduna de peste tot de pe unde te aşezasei şi căutasei scilpici
când tu erai atât de sclipitoare
de parcă în tine ar fi pulsat şi stele şi soare.
Asta va fi culoarea ta cuprinzătoare.
Rima a fost fără de voie, ştii.
Vară fericită, hipnotizatoare să ai, în culoarea pe care nimic să n’o reteze. Şi mult, şi netrecător, focul, focul interior. Sub orice formă.
Şi cu drag un zâmbet copilei din tine, pentru ziua de mâine.
Şi tot voia a fost cea care a aşezat cuvintele-ţi într-un poem. 🙂 Mulţumesc de trecerea-ţi pe-aici, copila din mine s-a bucurat de copila din mine, dar nu s-a bucurat de copilul din altcineva. Verile nu sunt niciodată prea fericite, sufletele îşi iau vacanţe lungi şi gândurile bune asudă. 🙂
Focul e. Numai că arde prea tare.
Culoarea ta lăuntrică e cea a Iubirii, cea pe care o reverşi în lumea altora.
Ceva pentru tine…
Numai de-aş putea păstra câte ceva din revărarea ei şi pentru mine…
[…] lookworld, gara2, flavius, blogatu, pandhoraa, dulea, tu1074, poezionist, gabiilies, corina, almanahe, danap, buburuza, dintimisoara, dordefemeie, ipu, axasport, minnie, dictatura, lenes, savitsky, […]
[…] lookworld, gara2, flavius, blogatu, pandhoraa, dulea, tu1074, poezionist, gabiilies, corina, almanahe, danap, buburuza, dintimisoara, dordefemeie, ipu, axasport, minnie, dictatura, lenes, savitsky, […]
[…] lookworld, gara2, flavius, blogatu, pandhoraa, dulea, tu1074, poezionist, gabiilies, corina, almanahe, danap, buburuza, dintimisoara, dordefemeie, ipu, axasport, minnie, dictatura, lenes, savitsky, […]
[…] lookworld, gara2, flavius, blogatu, pandhoraa, dulea, tu1074, poezionist, gabiilies, corina, almanahe, danap, buburuza, dintimisoara, dordefemeie, ipu, axasport, minnie, dictatura, lenes, savitsky, […]
[…] lookworld, gara2, flavius, blogatu, pandhoraa, dulea, tu1074, poezionist, gabiilies, corina, almanahe, danap, buburuza, dintimisoara, dordefemeie, ipu, axasport, minnie, dictatura, lenes, savitsky, […]