Meditaţie. Cer ca de aluminiu în mine, ulcior. Aşteptând trenul împletesc şine-n zare, platoşă de fier. Coajă uscată, pe tâmplă, arşită-n cuvinte cu miez, melcul lunecă. Jocul spiritului de-a
înfăţişa tot, glod umed mustind. Frământăm cocoloaşe, modelând clipa-n drum-ţintă… o hoinăreală comună
şi rătăciri. Speranţa e-n sus, vitraliu terestru cu porturi albastre.
Reclame
