Următorul pas

Prima dată se ia o femeie, de preferinţă altistă,

chip obişnuit,

dar hipnotică şi neserioasă ca un anotimp,

ca o dimineaţă cu cosiţe împletite,

rubicondă.

Se închipuie abstract,

lipită de toţi pereţii

într-un spaţiu cu ecou,

luminat incert, poate solar,

cu toată libertatea pe care ţi-a dăruit-o ăl de sus:

ceas, seri, destin, grădini.

Pe urmă i se despleteşte părul,

i se scutură a e i u o varul,

involuntar,

prizonier.

Caută-i piatra seacă,

pe urmă, fă-o să plângă,

ca să-ţi dea apă,

las-o la soare,

ca să-ţi dea sare!

Ea, în genunchi,

recunoscătoare,

îşi va nota în gând să renoveze în altă culoare:

în brun,

în verde…

Ei, şi dacă ai ajuns până aici zi-i aşa:

(în)Alto(mereu alto),

vrei să fii sss

‘oaţa mea?

duzinari: psi©, scorpio, dor, vavaly, lili3d, tineriu, anacondele(bine-aţi revenit, încolăcitelor!), La Fee, abisurile, dia na, roxana, carmen, simonaR, max, silving.