alma nahe

Crist alin

In Superblog2012 on Noiembrie 29, 2012 at 11:58 PM

Fiecare dintre noi în lumină, mnezici,

nu trăim doar prezentul clipei

stocat în tehnologia cristalină.

Tărâmurile cristaline,

esenţa adamantină,

momentul Acum

sunt forţe care se schimbă,

ca şi limba,

cu care nu vii, o înveţi,

care schimbă mase de oameni, neinstruite, ale omenirii.

Influenţa gândului exact

nu e un sentiment magic, ci

ştiinţa puterii minţii asupra materiei.

10 la puterea plus, minus n

găuri negre,

găuri albe,

zero,

unu,

minus unu,

zero.

Lucrurile, când nu mai servesc, sfârşesc

în epoci, ere,

civilizaţii întregi de licăriri:

imagini vizuale,

pachete de informaţii,

descărcări,

holograme,

reţeaua conştiinţei.

În timp, timpul dispare ca născător de vieţi,

experienţa curentă e născătoare de realităţi,

exterioare, interiore,

cultul animal,

natura cristă

vibraţie amplificând,

transformând lumina.

Deocamdată ne depozităm în nori,

dacă avem conexiunea potrivită,

deocamdată ne pierdem

programaţi ca un computer,

depozitând istoria lumii,

bănuind,

interpretând din poziţia receptorului individual.

Va veni însă momentul când  ne vom stoca informaţiile,

ca un crist alin,

ca un alint,

în cristale,

fără linii temporale,

ci puncte armonice.

Anunțuri
  1. crist… alin! 🙂 judecând după şirul de like.uri sunt mulţi care visează la punctele armonice. sunt oare ele… coliniare?
    a fi sau a nu fi… ce mai întrebare cristalină!

  2. A fi, sau a nu fi cu penalizare, că nu mi-am sincronizat ceasul cu al lor. Aici e 11 şi 58, 29 nov., acolo era deja în 30nov, 12.00.Iar eu trebuia să încarc textul în platformă până la 11.59. Tu-i postulatu’ lu’ Euclid! Tu-i reciproca lui Menelaus! 😆

    • de când încapi tu în tiparul timpului, almanahă? 😆
      eu prefer, din postura mea pervazieră, să rămân neancorată în secundele care despart frumosul de penalizările inerente.
      ce este timpul? o risipire…
      ce este ceasul? un pretext
      dar o metaforă?… crist… alin! 😉

      • Numa’ ce ziceam în postare, deci normal că nu încap. Nu-mi mai încap nici în piele, ar zice unii. 🙂 Bine că-mi încap lângă tine, rezemată de pervaz. 😉

        • să nu-ţi încapi! tura astai ai fost chiar cristal! de boemia! … de unde trag eu concluzia că nisipurile topitoare strălucesc atunci când trebuie… ochi să avem pentru ele. unii… alţii…

    • Tu-i sa-i fie numele ca mama lui de ceas ce bate timpul intr-un singur sens ! Tu-i sa-i ramana numele ca nu merita nimic mai mult. La multi ani !

  3. […] 27. Crist alin: 82(-10 penalizare întârziere)- 72 […]

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: