Ca să te aud, te las să te apropii.
Podeaua se mişcă ca o punte.
Contează secundele?
Contează, când mi-e rău, minutele?
O să rămân în largul meu, iubindu-te?
O să mă mir simplu de emoţiile mele fireşti.
Vom vedea mai departe decât am crezut?
Doar la ţărm putem trage linie.
Nu cunoaştem legile firii.
Nu trăim două zile la fel.
Tot ce socoteam ca pierdut, ori prea departe,
Poate că azi e aici…
Prin ochean n-am văzut, dar un gând s-a-ntors.
Reclame
[…] Scutaru, Iulia Radu, Aurora Georgescu, Baghi, Dan Văideanu, Ifim, Cristi Milla, Dumitru Agachi, Almanahe, Schtiel, Paul, Zina, […]
cine a realizat pictura din articol?
Kyle Staver; dacă apeşi pe ea, te duce pe site-ul ei. 🙂
Buna ziua !
” Ca sa te-aud………………………” ar trebui sa mai treci pe la mine ……….
Auditie placuta !
Aliosa.
🙂 Mulţumesc, Alioşa!
Ce-mi place primul vers… 🙂
Mie îmi place al doilea.
uneori nici nu trebuie să vezi de fapt… nu? 😉
Da…aşa cred. Pentru unele gânduri, însă, îţi trebuie ochean şi, deşi le vezi clar, tot nu le admiţi…