De vrei să înmulţeşti un fructifer (un cireş, să zicem) îl altoieşti, cu mugure dormind.
O legătură simplă, cu nod, sau fără nod, în laţ, ori X şi
dacă zona-i secetoasă, muşuroieşti punctul de altoire cu pământ reavăn,
ca să nu usuci de tot altoiul.
Altoii prinşi au mugurii umflaţi,
iar peţiolul de-l atingi, el cade singur, lasând cicatrice,
dar de nu cade, înseamnă că altoiul nu s-a prins şi-atunci, realtoirea se face imediat,
în ochi dormind.
Şi, fiindcă portaltoiul caută să căluşeze rana, cu căluş propriu –
respinge mugurele-altoi –, tu mai slăbeşte-i legătura,
şi gata! Căci, ca să crească mare, nu-i trebuie furtună,
ci doar atenţie şi-o îndrumare oportună
(eu n-aş căta în gustul nimănui, dar nevoită sunt).
Şi-apoi culegi, ce semeni, nu?
Cireşe, adică,
iar cireaşa în iubire e de preferat
să nu devină fire acră, ori altă poamă,
sau cine ştie cum, involuntar, compot ori margine.
Eu n-o s-o pun pe torturi, prea-i la îndemână
(ceri femeii trei cireşe şi ea te toacă o săptămână)!
Aşadar,
Springshop, de niciunde apare, de dispare, nu-i bai!
ar zice mulţi, cunoscători în ale altoitului.
Eu zic că-i la-nceput, şi se înţelege, că mai necesită, pe-aici,
pe-acolo, câteva încercări de primăvară şi îmbrăcări în ale ei culori.
(Îi trebuie şi-o casă-n loc de home.)
Iar ca să îşi revină în floare, în loc de verde-praz, un verde mai vioi
şi nu portocaliu pe preţ, că-mi vine să-nchid ochii( poate-albastru,
ori bleu, ca să mă pierd frumos, în căutare).
Apoi, o etajare mult mai naturală,
de-i scurtăm ramurile lungi şi cele frânte, bolnăvioare.
Şi-o ceară!(Ceară-l cât mai mulţi!)
Dar să-l găsim cu (uzu)fruct, întâi, pe coloratul google…
Pe urmă, tremurat, un versatil, un foarfece
să i-o reteze, perpendicular, în prima pagină,
acele pătrăţoase înrămări, prea mari!
Şi-o bandă, un mastic s-o încălzească,
(smoală-n cap netezit să fie, dar nu gri!)
Coaja-i de gheaţă, dar de-i înlăturată uşor, cu o spatulă,
ai obţinut ce-ai vrut:
ram căptuşit, dar după căluşat.
Desprins, sfârşit de rod în clan
(drumul până la rod, e-alambicat, greoi).
Sloganul l-aş schimba-n “noi suntem gazde bune
şi-om creşte şi-nflori-mpreună!”, în sensul ăsta,
cam aşa ceva, ofertă mai puţină, dar câtă e, să fie-adevărată.
Şi-atât mai zic, că mi-ar plăcea cândva, acolo unde-am dat, să crească şi
să-mi urc păpuşile-n copac
şi-apoi, din casa sa, să mi le vând, fereastră luminoasă şi îmbietoare
(căci o păpuşăreasă n-o să se-apuce-acu’ de altoit, ce nu pricepe tehnic,
ci doar aşa, cum am purces, cimilitură,
căci a desfiinţa-i uşor, dar neplăcut şi ce mie nu-mi place, altuia încerc să nu îi fac).
(pe)Scurt: inocenţă încă în lăstar, în ram!
Mi-ar fi plăcut ca noi, excursioniştii într-ale advertorialelor începători,
să ne plantăm la voi un pom
şi spre vânzare-a oferi ce-avem a vinde,
o poezie poate,
sau alte cuvinte, ori seminţe,
ca să ştim şi noi ce cumpărăm,
c-aşa e doar din ochi, cântarul şi deloc echilibrat,
cumva la prima mână şi îmbie la furat.
În final, salut iniţiativa (mesajul e în forma-mi cât se poate de expusă)
şi mă retrag, să cânt la altă uşă, urându-vă succes!
1. Desen de Raluca Turliu Cobilanschi.
2. Textul participă şi la tema de luni, „Mesajul ascuns”. Psilunatici: psi©, scorpio, dor, Luiza Daneliuc, Carmen Pricop, Silving, incognito, irealia, cammely, simona R, Grişka, d’agatha.
[…] Au scris: psi, dordefemeie, carmen pricop, incognito, Irealia, cammely, almanahe, silving […]
mie ureaza-mi doar…sanatate.
Sănătate, Scorpio! 🙂
yeeeeeeeeeeeees… aşa zic şi eu:
nu verde praz în primăvară
şi nu cireaşă la călcăi.
mai pune portocala-n cui
şi dă iluziei un trup: vioară
alungă vorbele mărunte
şi spune cine, unde eşti
o primăvară de găseşti
să-ţi faci din seo punte…
l-ai ascuns cum nu se poate mai la vedere! 😀
culoare, psipsină…toate se duc…
şi vin! alţii…. 😆
[…] Aceasta a fost psi-luneala mea de azi. Au scris mesaje ascunse si Scorpio, haideti vineri in club, Carmen Pricop, Silving, Irealia, Cammely, Incognito, Almanahe. […]
[…] almanahe […]
Cireşe altoite le pui după urechi
perechi
una spre obraz să-i dea obrazului culoare
alta în păr să strălucească în contrast la soare.
Sau dacă la cules e creanga joasă
în loc să prinzi cireaşa între degete, miloasă,
o muşti cu dinţii şi guşti raza de soare
direct din seva ei îmbietoare.
Cu-aşa reclamă
prinsă-n ramă…
Mi-am amintit de-un almanah din vremea dinainte… Era dat un exemplu negativ din mincinosul capitalism: o cadă de sticlă în care se îmbăia, plină de nuri, o tânără. Iar dedesubt era scris un comentariu care spunea că acea cadă ar putea fi folosită de un bărbat mai în vârstă, cu burtă şi cu barbă. :))
Hehe…mi-amintesc perfect reclama respectivă. Am vreo câteva în colecţie dintre perpetuumurile comice ale acelor vremuri. Mai era şi „Urzica”. Şi dintr-acelea mai am vreo două.
Eu am ales cireşul în alegorie, că se scutura uşor,
şi-i trecător, ca omul… 🙂
[…] bun către Psi și salutare clubului: Scorpio, dordefemeie, Irealia, almanahe, cammely, incognito, carmen […]
„Drumul pana la rod e-alambicat”, dar merita… daca-i rodul bun, desigur 😀
Rodul nu se caută la dar, simonaR! 🙂 Dacă ai ajuns la el, îl iei aşa cum l-ai găsit. Omul e inventiv, adună de pe jos şi face cireşată. 😛
Eu vând zgârieturi – şi câte-o muşcătură, când pot 🙂
Şi-aş cumpăra şoricei – să le simt gustul în bot! 😛
Aici la noi, muşcăturile sunt gratis, asta era tema. 🙂 Sunt preferabile pupăturilor, de care m-am săturat un pic, măi motane. Zgârieturile sunt musai, căci ele fac ca rodul să prindă.
Oamenii se supara daca le spui adevarul, fie el si intr-o forma literara. Magazinele online nu se supara?
Habar n-am! Dar bănuiesc că nu, căci aici adevărul a fost la cerere. 😉
Sfarsitul se afla in inceput, dar e in firea umana sa mearga inainte stiind asta. Mesajele, la vedere sau ascunse au menirea de a preveni, de a corecta, de a incuraja… Sunt oameni care stiu sa asculte atunci când sunt „certati” duios precum ai facut-o tu. Aceia insa au ureche „muzicala”. Bravo!
Contează melodia, asta vrei să spui? 😆
[…] pentru că astăzi este ziua ta şi a ta şi a ta şi a ta şi a tuturor celor ce îşi sărbătoresc ziua numelui, le spunem şi noi… la mulţi şi […]
[…] 16. Mesajul ascuns […]
[…] 16. Mesajul ascuns:90 […]
[…] pentru că astăzi este ziua ta şi a ta şi a ta şi a ta şi a tuturor celor ce îşi sărbătoresc ziua numelui, le spunem şi noi… la mulţi şi […]