Sunt într-o casă goală,
am de coborât doar o scară.
Am o pianină,
dar nu mai am nicio ţigară.
Restul au ieşit pe-afară,
la un ceai.
Am să ies şi eu afară…
Nu din mine, din tine!
Uite (exersez),
sunt afară,
într-o gară goală.
Mă uit pe geam:
linii şi pietriş.
Mă pun pe şine.
Sunt un vagon,
tras la peron.
Am să rămân vagon,
ca să mă ataşez de alt vagon.
Cu locomotivă.
Ea să scoată fum,
să dispărem…
O singură săgeată,
albastră.
În strada Lunii, ce bine că nu-s om,
c-aş fi stat pe un peron,
aşteptând un vagon
în care tu n-ai urcat!
Te-ai dezechilibrat.
E 1.23 şi n-am plecat.
N-am plecat afară din tine.
Aşa că urc înapoi,
o scară,
către casa goală
fără nicio ţigară,
unde, detaşată,
pianina n-a cântat,
fiindcă n-am fumat.
Linii eu am numărat,
fiindcă strada Lunii nu ai desenat.
Linii eu am numărat,
fiindcă strada Lunii e, de fapt, un raft…
Alma Nahe(r) 
Jucaus de joi… N-ai si o sticluta pe raft la Luna?
Jucăuş de sâmbătă până miercuri;
am cioburi de sticluţă, colorate;
câteva încă-s în talpa dreaptă.
Te-ai taiat?
Doar în talpa stângă. Dar acum sunt mai bună, mai puternică, mai rapidă. 🙂
Cica exista un soi de cai care atunci cand obosesc, cand sunt prea incalziti isi rup o vana, cu dintii, ca sa poata rasufla.
oamenii care fac asta se numesc şi ei într-un fel. 🙂
a fost ora 123:şi
un doi şi trei…de zero 🙂
Poate că pianina nu a cântat din cauză că n-ai fumat. Poate că s-a ruşinat… O fi fost dezacordată. 🙂
nu ştim lămurit ce este…
e clar că e neclar… 🙂
e clar!… de lună! iar sub clar de lună mai stau şi proşti, bieţii de noi…:P
calea’ți ferată e o sonată
cale’ntoarsă…cale’i’do’scop!
a fost ora când nu vom mai fi copii.
da,da…vine el şi ceasul (cu cuc) când vom fi original! 😉
bong bong!