alma nahe

În estuarul unei vineri pierdute în melancolie

In cap umplut on Septembrie 4, 2009 at 7:48 AM

Image017

Plină de panouri glisante devin un spectacol de iluzie hotărând rutinele.

Am orbecăit în cuvânt vara asta, ca o bucată de hârtie, lentă în mişcare, în căutarea galbenului cu patină; alunec;
şi umbra-mi, dar mai puţin …
Povestea-i cu întreruperi… nu cu şa de-ncălecat la sfârşit, ci cu pinteni, o mână de fier într-o mănuşă de catifea…

Uite înc-o toamnă!…
“Ia o frunză să-ţi acoperi goliciunea, măi fată!”
Cu o lanternă caut expunere de motive…cred că şi motive de expunere, dar asta face obiectul unui alt discurs de-al meu schizofrenic, chiar dacă frunza sugera altceva. Frunzele sugerează mai mereu altceva.
Înot pe spate, pe spatele meu, în noapte, aproape de hainele mele. Obiceiurile osifică. Dar eu nu mă las! Până-n măduvă.

Sunt o ploicică de vară. Ultima! Câţiva stropi, acolo…câţiva dincoace. Auzi melodia?
Cineva dansează…în mine.

” Toamno, ascunde-mă într-un sunet gol!”

Care parte din poveste decide ce gândeşti că eşti?

Oricum ar fi, trebuie să fiu eu ca să încap în cutie.

Anunțuri
  1. „Lentă în mişcare”, ce-i drept! Cu postări la trei săptămâni distanţă. Dar, toamna este mai propice scrisului…

  2. …da, da! Toamna se numără…textele!

  3. vineri face echilibristica pe firele de inalta tensiune

  4. desi am un ochi magic :p, abia acum am remarcat ca ultimele fotografii sunt semnate almanahe. adica nu stie omul ce sa admire mai inati si mai inatai, finetea scriiturii sau impietrirea clipei 🙂

  5. eu mi-am pus frunza pe desktop, ca tot aici nu-i nici urma de toamna.

  6. un nor ţesăla un cer.

  7. holi, vinerea e alpinistă pentru că ea găseşte puncte de sprijin acolo unde nu-s; ea se trage pe sine în sus; precum omul împotriva firii, vinerea-mpotriva almanahăihăi de joi…

    panta, să mă las de una din ele, deci? 😛 nu de alta, dar nu vreau să muţească lumea p-aci! 😉

    lollitt, vine şi la tine toamna! aşa e ea…trece de la neastâmpăr la posedare.

    s’oro : noru’i ca un palimpsest; e greu de citit ce voia să zică la momentu’ ăla, căci vântu’ îl ştersese şi-l corectase cum a vrut suflu’ lui…;)

  8. Frunza supraexpune. E de rau! Dar oricum, atata timp cat papusile-manusile de catifea sunt purtate pe maini de fier, inca mai e o speranta. Aaaa, nu, nu pentru noi. Iar ai inteles gresit…Eu altceva am vrut sa sugerez.

  9. P.S In rest, asa cum stii…Cutii, rutine, hepatita. Nimic.

  10. lanternativule, nu cred că rutina are pereche iar rostu’ meu p-aci nu e să înţeleg (de ce n-are pereche?!)
    acum o să mă întrebi care e rostu’ meu aci? 🙂
    Am încercat cu poţiuni şi cu păpuşi de ceară, dar n-a mers; am folosit frunza pe post de soldat, n-a mers!
    dacă nu înţeleg o dată, nu înţeleg de două ori, atunci poate-i de vină cel ce sugerează, nu crezi?
    …în rest, cum NU ştii…păpuşi, marionete, radio… e ceva!

  11. servus!
    frumos… stii un loc, o cutie, o pravalie in care să ne ascundem noi de toamnă? 🙂
    toate cele bune!

  12. Bună dimineaţa, Flavius!
    mmm…ştiu câte linguriţe de zahăr pun în ditamai cana plină cu cafea: două, rase…cred 🙂
    … sau în ceai, ca să mă-ncălzesc, dar de toamnă nu ştiu cum să mă ascund şi nici nu cred că pot sau vreau, pentru că e primul anotimp cu care am făcut eu cunoştinţă la naştere, chiar dacă mai în miezu’ ei…dar vă primesc pe toţi în prăvălia mea, Flavius, căci eu ştiu cum să mă păzesc de ea; în niciun caz ignorând-o sau închizându-mă în cutie, în niciun caz…

  13. Aşa te ocupi tu de afacerile firmei? Nu a rămas că îi ascundem pe toţi în criptă? ţ,ţ,ţ!

  14. s’oro, ai încredere! îi atrag mai întâi în prăvălie să-şi ia cele trebuincioase, lumânări, smirnă,un giulgi acolo, ce n-ai înţeles?! după aia sunt ai tăi! nţ, nţ, nţ!

  15. 😀 😀 bravo, bravo, vânzare bună la zaharuri candele!răspândeşte cât mai multă smirnă/par’fum 🙂

  16. ţin’te bine, vine postu’ ăl mare…e în vârf de creion! 😉

  17. Cand sa recuperez si sa cetesc din urma (ochisem Po-veri, ca parea pufos), ia, cefeiule poverile de unde nu-s! M-am dus mai intai la umbra salciei, şi cand sa vin sa-mi fac bulgarei de zapada si sa te ating cu ei, pauzaaa! Po-verile nu mai erau! Usurare sau sunt eu oare pedepsit ca n-am mai trecut pe aici?! Acuma serios, le-ai sters sau ce…cum…de ce?

  18. 🙂 🙂 mă ţîu cu cea mai mare putere. aştept să-i aud cîntînd de foame pre ritmuri o’travkiene.

  19. cfiule , in stanga jos de tot scrie Before. dai acolo de doua trei ori. 😀

  20. cfiule, n-a picat la montaj, ci l-am şters din greşeală; şi, deşi din greşeală în greşeală se-nvaţă rostu’, uite că, de fapt eu îl uit pe acest ROST, acest rost al mouse-ului în acest caz, unic în istoria acestui blog; Jora se descurcă cu soriceii mai bine, îi omoară! Pe mine mă omoară el, şoricelul ăsta cu cablu; apuc să dau click, şi pa! Voiam să şterg nişte drafturi şi am şters buncătate de post; da’, las’ că nu îi baiu’ mare, ş-aşa se plângeau oamenii p-aci să dau geru’ mai mic.
    De altfel, tu? ce mai faci?

  21. s’oro, are dreptate omu’! NU MAI E! poa’ să dea câte before-uri vrea, că deh, câte breşe în capu’ meu…multeeee! 😛

  22. daaa? vai de mine, ai blog amnezic, cu gauri la memoire?

  23. TU decizi ce esti, dincolo de orice poveste. Povestile doar ne ajuta, pe ici pe colo, sa ne definim. Si apoi, la ce-i buna o cutie cand exista atata spatiu de cutreierat? 😛

  24. asel, o cutie e bună să te-ascundă de oameni. 😛
    dar mie îmi plac doar acele cutii cu arc, care te ţin în cutie doar cât îi capacul închis; să stau acolo o vreme, apoi cum deschide câte unu'(una) cutia şi eu ţup, afară! şi să-i bucure iţirea mea.
    Evident că eu decid, dar care parte decide din ceea ce cred eu?…

    24h+1h, io-s cu găuri în degetu’ arătător! se ia ştersu’ blogului şi la mine, cred!
    nu cred, de fapt! vorbeam şi io! 😛

  25. 24h+60min zice că mai bine cu breşe decât cu găuri.

  26. 1500min, ai dreptate! da’ po-verile rămân fuse…pardon, duse!tempera-mi-aş reacţiile…de la shootere mi se trage! de-acolo găurile; m-am crezut cu duşmanu’n faţă şi-am…tras! 🙂 tre’ să-mi găsesc ceva jocuri de fetiţe, zău!

  27. Eu, ce sa fac?! Deloc in treaba, usile au disparut precum textul tau, impreuna cu peretii si deosebirile. Da nu e un gol existential, stai linistita! Si chiar si-asa, din golurile astea se nasc comediile, nu? 😉

  28. Era sa uit! Niciun continut aparent nu ascunde acel continut autentic. Mai saraca c-un text? Poate, dar acel gol ramane singurul loc privilegiat unde chiar nu se va mai intampla nimic. E de scris despre asta. Acu sa te vad.

    Ora 25, multumesc! Dar se pare ca nu tinea de before si nici de after.
    Marea isprava fu savarsita! Nu mai pot exista intoarceri, inversiuni minore, chestii de-astea.

  29. Asta da, po-vară, cfiule! Aud o erupţie de lavă…da’ ştii cum e! omu’ nu se adaptează la real, ci îl reconstruieşte, îl reinventează. 😛

  30. cfi, da, a făcut spărtură almanaha.

  31. …in cutia muzicala:)
    simt cum ceva s’a rupt’n oasele tale – obiceiurile.
    ti’ai baut calciul ala eferve’scent? nici mouse’ul nu’ti mai e obedient cand te plimbi cu cutia prin estuaru’-palnie. delta-triunghi te scuteste de junghiuri lombare la’ncolacirea’ti intre cartoane.

  32. s-a dus textu’ ca prin sită, şi nu prin pâlnia estuar; i-am împrăştiat şi piroclasta deja, în patru gânduri; fie-i po-vara uşoară şi hâr…tia; ducă-se-nvârtindu-se-ntr-un picior; schimb melodia! caut texte noi să-mi verific prudenţa, mă bucur de clipele textului pierdut, îi verific absenţa…tam-tam-tam-tam-tararam-tararam-tararam-tam, tam-tam-tam-tam-tararam-tararam- tararam-tam-tam…

  33. ce plăcut ar fi fost totuşi să continue alertele pe mail pentru „new comment on po’veri”. dacă mai vin!?! unde să răspund la ele?

  34. Io zic să facem un referendum pentru repostarea (f/)postului, a Po-veri-lor cu totul. Eu sunt pentru poveri, se știe. Am făcut deja demersurile necesare – și nici n-a fost nici o povară.

  35. 90.ooo secunde, cred că am găsit o soluţie…s-a recuperat şi textul, şi câteva din comentarii, graţie arhitectului, care ca un zân al almanahelui a rotit bagheta, a dat din năsuc ca Samantha şi, pe negândite, prin poştaşul yahoo m-a repus în drepturi; poverile-s acasă la ele acu.
    Însă nu vreau să stric ordinea firească a posturilor(hehe…accentul cade bine), aşa că n-o să încapă între coperţile almanahelui; da’ i-am găsit un locşor numa’ bun! Îl comunic imediat ce-i pregătesc odaia.

    arhitecte, ce plăcut e să afli buzele acelea care să spună : Stai liniştită, almanahe! Noi murmurăm pentru tine! 😛 Mulţumesc! Îmi luasem gândul de la poveri. De la o vreme am prostul obicei că scriu direct pe site, de-aici şi zecile de drafturi, din cauza cărora am şters textul, crezând că-i un duplicat.

  36. Almanahe, mă bucur să fiu de folos. Îl poți publica fix în același loc, pentru că poți edita data publicării lui și îl publici pe… 20 iulie 🙂 Succes!

  37. bravo, bravo! super! acum putem sa-l comentam invers decat data trecuta! superarşitectul!

  38. s’oro…la muncă! „PO-veri” e fix în acelaşi loc!(iarăşi mulţămim arşitectului că ne-a dat şi data postării). Dorinţa ţi s-a îndeplinit, Moş Crăciun mai repede-a venit!

  39. da, (s)oro, chiar! ce-ar fi? para(-po)-veri, într-un univers paralel, cu antisimetrii 🙂 și antinotimpuri, cu protovara, vara, doppio-vara, dopo-vara și ‘povara.

  40. aham! foarte bine, acum pot avea alte şi alte dorinţe.

  41. veri papaveri sopoveri, cu soporificii în calicii, ar fi foarte bune. cred că există şi trebuie folosite pe ninsoare.

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: