alma nahe

Ciné ma Toulouse Lautrec no.3

In Ciné ma pictat on Noiembrie 26, 2008 at 2:26 PM

426
Viaţa se scurge ca într-un bordel părăginit, unde a venit ora prânzului…Existenţe fantomatice viu împopoţonate politic, cu cravate sobre la gât, mă fac să-mi mai aprind o ţigară şi să-mi feresc ochii încă o dată cu perechea de ochelari pentru miopie, pe care îi păstrez special pentru asemenea cazuri. Dincolo de ochelari, şocarea, sărăcia şi prostia se amestecă de-a valma cu futaiuri, sarmale, cârnaţi, mici şi voturi…
jane-avril-dancing-by-toulouse-lautrec
Şi ce e mai rău e că bucătarii joacă acelaşi can-can de secole, iar noi nu ne prindem în culise, printre mirosuri de transpiraţie, usturoi şi parfum franţuzesc, că atunci când ne promit felul doi, noi deja suntem sătui şi-am putea râgâi liniştiţi şi fără.
toulouse-lautrec_stocking
Dar nu, noi scoatem voturile de la ciorap şi lungim ciorba.
Eu îi invit, uninominal, să mă facă poştă, de vreme ce stau cu curul dezgolit la ei uşoară şi aplecată în faţă.
inspections
Sar uşor din poveste şi nechez…şi realizez că îmi doresc să fiu un cal, o iapă, mă rog, să fiu înhămată la o trăsură roşie, nu una aurie ca a mea, care se transformă la miezul nopţii în dovleac.
M-aş lăsa călărită doar de cei care mi-ar da de mâncare. Pe restul i-aş trânti cu curul de pământ!
Aş deveni favorita întrecerii…
folies_bergere_lautrec_1894
Să nu mai fiu niciodată nevoită să strâng, pentru prea mult timp o altă palmă-n palma mea, al cărui suflet priveşte pe cel al meu ca pe-un abonament.henri-de-toulouse-lautrec-m-boileau-au-cafe-25843
Aş păcăli orice nătăfleaţă care s-ar apropia de mine, crezând că mă domoleşte, dacă-mi arată o bucăţică de zahăr, dacă se strâmbă sau îmi zâmbeşte-ntr-un ochi…
gracefum
Na, că mi-a ars degetul, ţigara! Am uitat de ea, ca de poveste…
tltitle
Piticul se întoarse în poveste obosit şi nelămurit…
Ce-o apucase pe propietară? Şi unde voia ea să fugă?
Şi-apoi mai aveau de dat atâtea reprezentaţii.
Până atunci nu se urnise niciunde, pentru că îi plăcuse să stea împletindu-şi părul cu poveştile ei trăsnite.
„Istoria noastră”, cum îi zice ea…
Apoi piticul se albi brusc, ca bobul de orez: „Dacă n-am făcut nimic, a cui e vina?” În orice caz e mai bine că a plecat! Să stea acolo unde s-a dus, sănătoasă! Şi aici, unde dăm noi reprezentaţii sunt doar douăzeci de muşterii. Îi ştiu şi după nume. Mă descurc eu!”
Dar în odaie era întuneric… Îşi aminti de ea cum dăduse buzna peste el, într-o zi de toamnă.
Pe-atunci ea cânta cuplete în teatre improvizate, dar era mai degrabă o animatoare.
300px-jane_avril_by_toulouse-lautrec
Fu trezit din negare de admirabilul de tiran mărunt, ce venise ca de obicei să-şi primească, peste gard, plăcerea.
“O să plec după ea! Doar o să am nevoie la întoarcere de-o femeie care să-mi facă o ciorbă caldă.” mai zise el, nesinchisindu-se de prezenţa admirabilului de tiran mărunt şi plecă după ea.
Era atât de preocupat de propria-i persoană încât nu observase că proprietara nu plecase nicăieri…
Admirabilul de tiran mărunt chicoti la năstruşnicu-i gând: „Dacă o găseşte, o să-i ceară iertare?şi despică tacticos bucile proprietarei în două ca s-o fută. „tl22
Afară măscăricii îşi plimbă demnitatea măştilor…
Cei cu roluri principale se retrag după cortină pentru a intra pe sub pielea cuiva…
henri_de_toulouse-lautrec_060
Clopoţelul vesteşte alte cornuri calde…
Un indian sălbatic a rămas înţepenit într-o stare de spirit…poate sub intuiţia sumbră a unei dezamăgiri apropiate?…
„Mai e loc!!!!!!” cântă măscăricii într-un glas cu două limbi.
Să gust din marea ciorbă ce fierbe la foc mic, în aceeaşi mizerabilă oală sau să aştept felul doi?
Îţi dau un castron? Ia! Serveşte-te! Mai e destul!…soarbe-o, dar fără zgomot, te rog!
Nu mai am linguri!
421
… Într-o zi o să fiu întrebată: „Bătrâno, în afară de amintiri, de ce altceva mai dispui?!”…
De corăbii, maică, de corăbii!…
Chiţ-chiţ,chiţ, chiţ, chiţ… n-avem frică de pisici, Chiţ-chiţ,chiţ, chiţ, chiţ, când nu sunt aici…
La ce distanţă se află nebunia de înţelepciune?
(ciné ma propus de catz!!!!)
(va urma)

Anunțuri
  1. hmmmm…am servit politica si ceai. acum vorbim despre futai? :))))))

  2. Si ummbrele, maica, si ummbrele!
    Proprietaro, ti-au intrat tablourile in ochi si ai calcat pe bietul pitic, fii mai atenta!

  3. Umm, nu-mi calc nici hainele, darămite piticu’. Mai bat câte-un cui, aşa, ca să agăţ câte-un tablou proaspăt restaura(n)t , dar, în rest, sunt atentă, la prezentu’, care este! Ummbrele am! N-am pUloaie. Ups, mi s-a scUlat, mărit, băgat U-ul din tastatură-n gură,-n foale,-n foi, mă rog. 😉 Mă rog, s-a băgat, i-o l-am lăsat.

    Cfi, Eu am sevit politica cu ceai,
    Normal, şi de bun simţ ar fi,
    Ca să vorbeşti mata despre fu-tai. 🙂

  4. pai…cum in ultima vreme bun simt tot am, futai deloc ma pregatisem ametit de ceai sa savurez tuluzlotreciene de-a matale, da’ vaz (bine) ca m-ai luat cu politici de normalitate…ma retrag.
    Bonne nuit! 😉

  5. La o distanta egala cu un ochi intredeschis.Si de ce crezi ca ar fi o distanta intre..poate e unul si acelasi.
    Nebun e inteleptul, azi!

  6. cfi, păi…politica-i o curvă, na!

    mylucik, atunci ochiul imită auzul, iar în fiecare pară zace un creier rotund? :))))

  7. la o distanta de o corabie, de o umbrela, de o pisica, de o mary poppins…povestile si vrajile tale l-ar putea sensibiliza si pe cel mai indaratnic tauras. ;))

  8. La numai o distanta de declic. Declicul, atunci cand are loc, permite eliberarea uneia, in raport cu cealalta. La numai o distanta de declic ne situam si cu politica. Dar pana la aparitia lui poate dura o vesnicie. 🙂

  9. Toulouse Lautrec picta curvele din bordeluri? parca el a trait intr-unul. Pfiuu… i-am vazut la Louvre si la D’orssey, dar greu de retinut… eu cred ca nu-i distanta intre cele doua

  10. Ahh povestile si vrajileee..atentie, almanahe! Inca o data se confirma…de ce nu ne-ai invatat si pe noi aceste taine absconse?:)))

  11. @mylucik:“Ce vezi tu acolo?”, strigă mulţimea adunată în faţa blogului…”Linişte!” strig io, dar trecătorii panicaţi se şi căţărară dincolo de fereastra pictată în cretă albastră pe cana imensă de ceai şi coborâră în lichidul liniştitor…:))

    @mereuverde: Subiectul favorit a fost într-adevăr Moulin Rouge-ul, dar subiectele picturilor sale au fost şi mai multe: circ, săli de dans, cabarete şi statea foarte mult în cafenele unde schiţa în grabă tot ce îl impresiona… Cât despre distanţă zic să şi argumentezi…e interesant de ştiut de ce nu… 🙂

    @zeflemea: Pur ştiinţific!!!! Bravooo…nu-i rău pt. un zeflemist sadea…şi, apropos, cam absent în ultima vreme. 🙂

    @afro: da,da…Ştiu!!!!…Say : supercalifragilisticexpialidocious…

  12. noi si folíile noastre bergere ne-am satisfacut poftele carna(va)le(sti), aprinse ca absintul. dara multumim si te adoptam drept poet laureat, categoric!

  13. Figură şi cuvânt ilustrează încă aceeaşi fabulă. 😉 ( wordpress nebun)…Mulţămim şi noi de (cu)vânt bun!

almanahiţi, vă rog!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: